Strategia de atragere a investitiilor straine in Republica Moldova si reglementarea juridica a acestora

În februarie 2005, UE şi Moldova au semnat Planul de Acţiuni, care creează condiţii favorabile pentru dezvoltarea comerţului, atragerea investiţiilor suplimentare şi extinderea relaţiilor ţării cu UE. Dar „planul” prevede efectuarea unui complex de măsuri cu privire la stimularea concurenţei reale şi ameliorarea climatului investiţional şi de afaceri, el deschide perspective mari pentru atragerea investiţiilor suplimentare, dezvoltarea comerţului şi extinderea relaţiilor ţării cu Uniunea Europeană. Infrastructura slabă, existenţa barierelor neoficiale în comerţ, normele nesatisfăcătoare ale calităţii şi eficienţa insuficientă a organelor de control ca şi mai înainte împiedică dezvoltarea schimbului comercial cu partenerii occidentali.

În ultimii ani, autorităţile ţării au întreprins un şir de acţiuni ce au drept obiectiv îmbunătăţirea climatului investiţional. Astfel, la 9 noiembrie 2006, Guvernul Republicii Moldova a aprobat „Strategia de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015”.Această strategie prevede un număr important de măsuri: realizarea cărora va schimba în bine climatul investiţional şi va face ţara noastră mai atractivă pentru investitorii străini.

Principalele acţiuni în acest sens vor fi:

a)   promovarea imaginii ţării;

b)  îmbunătăţirea mediului de afaceri prin efectuarea reformelor regulatorii (implementarea „ghilotinei-I”, care presupune revizuirea actelor legislative ce reglementează activitatea de întreprinzător);limitarea implicării organelor de control în activitatea de întreprinzător; asigurarea acordării facilităţilor fiscale investitorilor; prevenirea şi combaterea corupţiei; simplificarea procedurilor vamale; perfecţionarea sistemului judiciar existent prin transformarea acestuia într-unul independent, integru şi calificat;

c)   modificarea legislaţiei cu privire la regimul investitorilor în Moldova în scopul facilitării intrărilor noi de investiţii străine;

d)   dezvoltarea infrastructurii;

e)   finanţarea investiţiilor din bugetul de stat prin sporirea, în structura bugetului, a cotei alocărilor mijloacelor spre investiţii;

f)    dezvoltarea pieţei financiare;

g)  stimularea investiţiilor prin acordarea investitorilor străini a unor facilităţi fiscale, în special în scopul simplificării importului utilajului şi echipamentelor, destinate lansării activităţilor de producere şi prestare a serviciilor;

h)   dezvoltarea zonelor economice libere şi crearea parcurilor industriale.

„Strategia de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2006-2012”, fiind bine realizată, va putea îmbunătăţi substanţial climatul investiţional în Republica Moldova. Din păcate, însă, această strategie nu prevede şi acordarea unor facilităţi suplimentare investitorilor străini care vor investi în sectorul real al economiei, în acele ramuri ale industriei şi agriculturii în care Moldova are anumite avantaje relative şi în care ea urmează să se specializeze. Cu alte cuvinte, în strategie, nu este evidenţiată ideea atragerii investiţiilor străine pentru schimbarea tipului de specializare actual al economiei moldoveneşti, pentru trecerea acesteia la un nivel mai înalt al specializării internaţionale.

În aşa mod, putem conchide că, în prezent, pentru ameliorarea climatului investiţional şi atragerea investitorilor străini, este necesară :

  1. Accelerarea şi implementarea reală a Strategiei de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015,
  2. Accelerarea şi implementarea reală a Strategiei de creştere economică şi de reducere a sărăciei (SCERS),
  3. Realizarea Planului de acţiuni Moldova-UE.

 

Experienţa străină demonstrează faptul că unul dintre cei mai importanţi factori pentru atragerea capitalului străin este existenţa mediului juridic favorabil, a bazei legislative stabile, care ar asigura protecţia eficientă maximă a intereselor investitorului.

Ordinea de atragere a investiţiilor străine şi activitatea economică a investitorilor străini sunt reglementate de către Legea Republicii Moldova cu privire la investiţii în activitatea antreprenorială Nr.81-XV din 18.03.2004. Această lege prevede ca investiţiile să contribuie la procesul de creştere economică, în care ritmurile de creştere a exportului să depăşească ritmurile de creştere a importului.

Politica de stat în domeniul investiţiilor este efectuată în corespundere cu documentele principale în vigoare: Strategia investiţională a Republicii Moldova, aprobată prin decizia

Guvernului RM Nr.234 din 27 februarie 2002, care prevede, în calitate de factor principal de accelerare a dezvoltării economiei ţării, ameliorarea cardinală a calităţii vieţii populaţiei şi atingerea unui grad mai înalt de ocupare a forţei de muncă de a utiliza ritmurile înalte de creştere a investiţiilor.

Deşi în Republica Moldova are loc un proces continuu de perfecţionare a bazei normative, documentul juridic principal rămâne a fi nu legea, ci actul sublegislativ. Documentele normative nu întotdeauna sunt coordonate între ele, prevederile unora anulează prevederile altora. Fiecare structură de stat tinde să interpreteze conţinutul legilor şi al decretelor din punctul de vedere al propriilor interese.

Investitorii străini pe teritoriul Moldovei beneficiază de protecţie juridică maximă, care este asigurată de către legislaţia Republicii Moldova. Regimul juridic al investitorilor străini nu poate fi mai puţin favorabil, decât regimul de proprietate şi activitate investiţională a persoanelor fizice şi juridice autohtone.

Investiţiile străine în Moldova nu sunt supuse naţionalizării şi nu pot fi supuse confiscării, decât în cazurile excepţionale, prevăzute de către actele legislative. În cazul naţionalizării investitorului străin i se achită o compensare rapidă, adecvată şi eficientă.

La nivel internaţional, investiţiile străine în Moldova sunt protejate, de asemenea, de către convenţiile bilaterale ale Republicii Moldova cu un şir de ţări privitoare la protecţia reciprocă şi promovarea investiţiilor: Albania, Armenia, Austria, Azerbaidjan, Belarus, Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina, Ungaria, Germania, Grecia, Italia, Kazahstan, Canada, China, Letonia, Lituania, Ţările de Jos, Polonia, Rusia, România, Suedia, Turkmenistan, Turcia, Ucraina, Uzbekistan.

O atare situaţie permite Moldovei de a participa la convenţiile interguvernamentale (Convenţia cu privire la recunoaşterea şi executarea deciziilor arbitrajelor străine din New-York din anul 1958; Convenţia cu privire la reglementarea litigiilor investiţionale dintre state şi persoanele fizice şi juridice ale altor ţări, din Washington, din anul 1965; Convenţia de la Paris cu privire la protecţia drepturilor de proprietate industrială, în redacţia de la Stockholm, din anul 1967).

În linii generale, comparând-o cu alte ţări, putem spune că legislaţia, ce reglementează activitate economică a investitorilor străini în Republica Moldova, este una liberală, destul de favorabilă şi stimulatoare pentru investitorii străini.

În Moldova, este elaborat un set standard de garanţii pentru capitalul străin: acesta prevede interzicerea de a confisca capitalul străin, iar naţionalizarea este admisă doar cu compensarea corespunzătoare, libertatea de a repatria profitul şi toată proprietatea în cazul lichidării întreprinderii etc.

Actualmente, investiţiile străine beneficiază de drepturi analoge cu cele autohtone, valuta naţională este liber conversibilă, investitorilor străini le este garantat atât dreptul de repatriere a venitului obţinut de la investiţii, cât şi a înseşi investiţiilor, este simplificată considerabil procedura de înregistrare a întreprinderilor mixte, de licenţiere şi de încheiere a contractelor etc.

Însă, cu tot progresul realizat în ultimii ani în legislaţia Moldovei în domeniul investiţilor străine, legislaţia respectivă necesită o îmbunătăţire în direcţia adaptării experienţei mondiale pozitive la condiţiile ţării, creării unui mediu investiţional concurenţial favorabil. Legislaţia în vigoare a Republicii Moldova, vizavi de investitorii străini doar parţial corespunde prevederilor experienţei internaţionale şi tendinţelor globale de liberalizare a regimului de atragere a investiţilor străine. Legislaţia investiţională moldovenească, de asemenea, cedează legislaţiei multor ţări, care concurează cu Moldova în domeniul atragerii investiţiilor. Discordanţa, lacunele şi instabilitatea bazei normativ-juridice rămâne a fi unele dintre cele mai importante obstacole în calea atragerii investiţiilor străine în Moldova.

O componentă importantă a climatului investiţional este regimul impozitar. În Moldova, până în prezent, se menţine un sistem relativ complicat de impozitare. În conformitate cu Legea cu privire la investiţii şi activitatea de antreprenoriat şi alte acte legislative este prevăzută posibilitatea de impozitare cu înlesniri pentru capitalul străin privat, care activează în ramurile prioritare ale economiei şi unele regiuni.

Actualmente, gradul înalt de risc al investiţiilor în economia Moldovei trebuie să fie compensat prin acordarea investitorilor străini a diferitelor tipuri de înlesniri impozitare şi vamale:

a)    scutirea de plata TVA pentru valorile materiale, care reprezintă un aport la crearea şi majorarea capitalului agenţilor economici;

b)    scutirea de achitarea taxelor vamale pe valorile materiale importate, care reprezintă un aport la crearea şi majorarea capitalului agenţilor economici;

c)     absolvirea de achitarea impozitului pe venit a întreprinderilor, al căror capital statutar este creat ori majorat ulterior în cazul când mărimea acestuia depăşeşte respectiv suma echivalentă cu 250 mii şi 2 mln dolari SUA.

Legislaţia moldovenească prevede, de asemenea, acordarea înlesnirilor suplimentare investitoriile străini, care activează în Zonele Economice Libere.

Zonele Economice Liberefuncţionează pe teritoriul ţării în conformitate cu Legea „Cu privire la antreprenoriatul liber”, adoptată de către Parlamentul Republicii Moldova încă în anul 1993. Aceste zone au fost create în baza activităţii antreprenoriale autohtone, efectuate în comun cu investitorii străini, în scopul dezvoltării social-economice a anumitor regiuni şi a ţării, în ansamblu.

Guvernul Moldovei intenţionează să deschidă până la sfârşitul anului 2008 primele parcuri industriale în Republică. Guvernul speră că prin parcurile industriale să stimuleze creşterea volumului investiţiilor străine directe în Economia Republicii Moldova. Un exemplu de succes, în opinia Ministerului Economiei şi Comerţului, o reprezintă Zonele Economice Libere. Acestea reprezintă de asemenea nişte entităţi economice, reglementate prin lege, destinate producerii industriale. Astfel la 1 octombrie 2007, volumul total al investiţiilor în zonele economice libere, pe întreaga perioadă de activitate a acestora, a constituit 98,3 mil. dolari SUA, dintre care pe parcursul a 9 luni ale anului 2007 au fost investite 8,4 mil. dolari SUA. Mai mulţi exeprţi sunt de părere că dacă nu ar fi existat embargoul privind exportul vinurilor moldoveneşti în Rusia, nivelul investiţiilor în cele 6 zone economice libere era să fie şi mai mare. În Republca Moldova zone economice libere sunt la Ungheni, ZEL “Ungheni-Business”, Chişinău, “Expo-Business-Chişinău”, Taraclia, ZAL PP “Taraclia”, Otaci ZAL PP “Otaci-Business”, Vulcăneşti, ZAL PP “Valkaneş” şi Tvardiţa, ZAL “Tvardiţa”.

Parcurile industriale vin să completeze existenţa zonelor economice libere, nefiind în niciun fel în concurenţă cu acestea. E vorba de două forme diferite de activitate care sunt reglementate diferit. Deşi vorbim în amândouă cazuri de producţie industrială, specificul lor este diferit. ZEL-urile sunt create în special pentru producţia industrială pentru export. Au un statut de regim închis, teritoriu îngrădit supus controlului vamal în care agentul economic este nevoit să respecte anumite prevederi incluse în statutul acestora şi care beneficiază de o serie întreagă de facilităţi. Parcurile industriale vor fi mult mai deschise pentru un investitor şi cu activităţi mult mai diverse. Important în cazul întreprinderilor din parcuri industriale va fi însăşi activitatea sa, şi nu orientarea producţiei către exporturi sau pentru piaţa internă[1].

Legislaţia Moldovei prevede pentru investitorii străini şi autohtoni ai ZAL următoarele stimulente şi facilităţi fiscale:

  1. absolvirea de taxele vamale pentru mărfurile importate în ZAL şi exportate în afara ZAL;
  2. pentru venitul obţinut de la exportarea mărfurilor din Moldova se stabilesc impozite reduse;
  3. scutirea de achitarea impozitelor, a veniturilor obţinute de la producerea agricolă în interiorul ZAL;
  4. scutirea de achitarea impozitului pe venit pe termen de 3 ani şi absolvirea de achitarea impozitului pe venit în decursul următorilor 5 ani la investirea capitalului în sumă mai mare de 5 mln.lei;
  5. mărfurile importate în ZAL şi apoi exportate în afara teritoriului ei nu sunt supuse achitării accizelor.

 

Toţi investitorii străini în ZAL sunt protejaţi de modificările în legislaţia Republicii Moldova în decurs de 10 ani.

Sistemul existent de stimulente şi înlesniri fiscale acordate investiţiilor străine directe (în primul rând, acordarea „vacanţelor impozitare”), nu atât creează condiţii pentru fluxul capitalului străin, cât stimulează investitorii naţionali în special businessul mic şi mijlociu. Politica impozitară, vizavi de întreprinderile cu capital străin, urmează a fi reexaminată, în partea acordării diferenţiate a înlesnirilor. Înlesnirile este raţional a fi acordate preponderent acelor întreprinderi, în care, din contul investiţiilor străine, sunt implementate tehnologiile avansate de producţie.

 

Lasă un răspuns