Fondurile de pensii facultative vor functiona dupa o noua lege

\r\n

\r\n

\r\n

Guvernul a aprobat cadrul legislativ privind Fondurile de Pensii Facultative. Documentul reprezintă o schimbare esenţială a regulilor de creare, administrare şi depozitare a unui astfel de fond. Sistemul facultativ de pensii corespunde pilonului III şi se bazează pe participarea benevolă a populaţiei.

\r\n\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

\r\n

Proiectul legii a fost elaborat de Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) la recomandările Băncii Mondiale, cu scopul de a racorda legislaţia naţională la directivele europene în acest domeniu, dar şi de a impulsiona dezvoltarea sectorului fondurilor de pensii facultative care se află, deocamdată, la o etapă incertă.

\r\n

Potrivit documentului, vor avea oportunităţi de a constitui fonduri de pensii facultative toate părţile interesate în furnizarea de pensii facultative prin constituirea societăţilor de pensii. Există, de asemenea, posibilitatea de a constitui un fond de pensii, prin obţinerea licenţei de prestatori de servicii pentru gestionarea operaţiunilor fondului de pensii de către societăţile de investiţii şi companiile de asigurări. Astfel, fondurile de pensii vor fi integrate mai bine în pieţele financiare.

\r\n

„Legea prevede un set larg şi vast de garanţii care să protejeze suficient deponentul şi beneficiarul fondurilor. Atât normele prudenţiale, cât şi cele de control şi verificare sunt comparabile cu cele impuse sectorului bancar. În plus, va fi creat şi un Fond de garantare a depunerilor, care nu este altceva decât o modalitate de a proteja deponentul de eventualele riscuri”, susţine Iurie Filip, membru al Consiliului de administraţie CNPF.

\r\n\r\n

Lege nouă, reguli noi

\r\n

Deşi până acum exista o lege a fondurilor nestatale de pensii, întrată în vigoare în 1999, şi au fost înregistrate oficial tocmai trei fonduri private de pensii, pilonul III sau sistemul de pensii facultative nu s-a dezvoltat în Republica Moldova deloc.

\r\n

Alexandru Zgardan, fostul administrator al FNP „Primul Fond de Pensii” consideră că cele trei fonduri de pensii au fost create pentru a asigura funcţionalitatea sistemului, însă activitatea nu s-a desfăşurat, în mare parte, din cauza imperfecţiunii legislative. „În anii 2007-2008 toate condiţiile erau favorabile pentru ca conceptul pensiilor private să se dezvolte, ratele bancare erau înalte, de 22%-24%, iar valorile mobiliare de stat erau tranzacţionate la 22% şi nici criza economică încă nu ne afectase. Cea mai mare barieră, totuşi, era reglementarea fiscală a fondurilor, Codul Fiscal impozitând contribuţiile persoanelor care ar fi investit în asemenea fonduri, în momentul în care fondul urma să le achite sumele acumulate. Dar pentru ca contribuţiile să funcţioneze în fondurile facultative, ele trebuie tratate identic cu cele achitate la CNAS”, a spus Zgardan.

\r\n

De cealaltă parte, preşedintele Asociaţiei Actuarilor din Moldova, Oleg Verejan susţine: “Respectivele fonduri nici nu au avut intenţia serioasă să înceapă o activitate în acest domeniu, deşi primele două fonduri şi-au anunţat disponibilitatea, din motive neclare nu au mai lansat afacerea. Ultimul fond înregistrat şi-a pregătit terenul ca să apară pe piaţă, în opinia mea, concomitent cu o nouă lege. Care dintre fondurile existente va reuşi să activeze bine pe piaţă, e o chestiune de timp. Ar putea să apară şi alţi jucători, mai ales că legea vrea să creeze o concurenţă cât mai sănătoasă şi nu limitează numărul acestor fonduri. În condiţiile noii legi, derularea lucrurilor depinde doar de strategia de dezvoltare a fiecărui fond”, consideră Oleg Verejan. El consideră, de asemenea, că Legea respectivă va pregăti doar terenul de activitate şi modalităţile de funcţionare ale fondurilor, dar este nevoie de o infrastructură completă pentru ca sistemul să funcţioneze. Mai exact, facilităţile fiscale. „Trebuie să se înţeleagă că fără un aspect fiscal favorabil, această lege, în condiţiile în care participarea este facultativă, nu va avea un rezultat bun. Nu există toate laturile pentru dezvoltarea domeniului dat. Pentru funcţionalitatea deplină se cer şi alte pârghii, una fiind cea fiscală care să asigure facilităţi atractive pentru a asigura o alternativă. E vorba de facilităţi fiscale, în primul rând, pentru deponenţi. Statul va trebui să ia în considerare că fondurile res­pective sunt proiecte sociale şi să vină în ajutor cu facilităţi fiscale”, a adăugat el.

\r\n

Legea elaborată nu limitează participarea persoanelor în funcţie de vârstă sau mărimea contribuţiei. Mărimea contribuţiilor pe care le va achita cetăţeanul pentru a obţine ulterior pensia facultativă se stabileşte conform regulilor planului de pensii facultative. Acest plan, elaborat de administratorul fondului de pensii şi aprobat de CNPF, conţine reguli şi condiţii, conform cărora administratorul colectează şi investeşte activele fondului în scopul obţinerii pensiei facultative de către participant.

\r\n

“Pentru angajatori, pensia facultativă poate reprezenta un instrument eficient de motivare a salariaţilor şi de management al resurselor umane, dar şi o soluţie avantajoasă din punct de vedere fiscal – deductibilitatea contribuţiilor defalcate în fondurile de pensii. Cu cât contribuţia la pensia facultativă e mai mare. cu atât pensia poate fi mai mare. Fiecare participant decide fondul de pensii la care contribuie, precum şi mărimea contribuţiei. Astfel, proiectul de Lege nu conţine prevederi privind limita maximă a mărimii contribuţiilor în fondurile de pensii facultative”, a spus Iurie Filip.

\r\n

Contribuţiile la fondul de pensii facultative se reţin şi se virează de către angajator sau direct de către beneficiar. În acelaşi timp, contribuţia poate fi distribuită între angajator şi angajat în baza prevederilor din contractul colectiv de muncă sau în baza unui proces verbal încheiat cu reprezentanţii angajaţilor ori negociat în mod individual. Poate beneficia de pensie facultativă acea persoană care a atins vârsta de pensionare şi a achitat minimum 60 de contribuţii lunare. Legea prevede şi posibilitatea transferării depunerilor la alte fonduri, în cazul în care deponentul, spre exemplu, se mută cu traiul în altă ţară. În acest caz, va achita fondului o penalitate de până la 5%, dacă transferul are loc în decursul primilor trei ani, după această perioadă – transferul nu este taxat.

\r\n

Potrivit legii, administratorul fondului va trebui să deţină un capital statutar de 100 mii euro, deşi, iniţial CNPF a propus ca acesta să constituie 730 mii euro. Ca şi în cazul companiilor de asigurări, plafonul va fi majorat la fiecare trei ani, astfel încât să se ajungă anume la această sumă.

\r\n

„Dacă se acceptă ideea unui capital iniţial de 100 mii euro. este bine, pentru că va permite investitorilor o intrare mai uşoară pe piaţă. În acelaşi timp, eu cred că un lucru foarte pozitiv este crearea Fondului de Garantare de care eu vorbeam cu 4 ani în urmă. Problema e că nu este clar cum va fi el format – este nevoie de o lege specială separată pentru ca această prevedere să prindă viaţă. Nu ştiu dacă era oportună fixarea sumei pentru capitalul statutar în euro, atunci când majoritatea entităţilor care funcţionează pe piaţa financiară operează în lei şi contractele cu participanţii la fonduri vor fi fixate la fel în lei”, menţionează Alexandru Zgardan.

\r\n\r\n

Deficienţa sistemului public de pensii

\r\n

Actualul sistem public de pensii din R. Moldova reprezintă un sistem redistributiv de pensionare, de un singur nivel. “Deficienţa esenţială a acestuia reiese din denumirea sa, deoarece conform acestuia, plata pensiilor are loc în urma procedurii de redistribuire a veniturilor acumulate la bugetul asigurărilor sociale de stat, care reprezintă un sistem inechitabil, atâta timp cât acesta nu va fi susţinut de un sistem multipilon viabil”, afirmă expertul independent Adrian Lupuşor. În opinia acestuia, cele mai serioase deficienţe ale sistemului public de pensionare sunt, în primul rând, managementul ineficient al activelor fondului. “Odată cu creşterea presiunilor asupra fondului public de pensii, odată cu majorarea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat şi incapacitatea sistemului public de pensii de a asigura un venit superior minimului de existenţă pentru pensionari, ies în evidenţă multiple deficienţe ce ţin de managementul activelor defalcate în Fond. Spre deosebire de fondul public de pensii, fondurile facultative vor asigura o gestionare mai raţională a activelor. deoarece creşterea activelor investite în Fond constituie o prioritate atât a membrilor, cât şi a administraţiei Fondului”, a spus el.

\r\n

Un alt handicap al sistemului public ar fi, în viziunea expertului, conceptul redistributiv în loc de sistem cu capitalizare, care reprezintă o autodistrugere a actualului fond public de pensii, deoarece acesta nu presupune ca activele acumulate în fond să fie investite în instrumente financiare cu o rentabilitate superioară nivelului inflaţiei. Potrivit lui Lupuşor, aceasta privează piaţa de capital de o importantă sursă de lichidităţi şi de o premisă reală pentru dezvoltarea acesteia; iar pe de altă parte, creează presiune puternică asupra întregului sistem public de pensii, care nu este capabil să acopere volumul cheltuielilor BASS în condiţiile unei indexări a pensiilor de circa 20%, anual, şi a lipsei unei rentabilităţi a mijloacelor defalcate în fondul public de pensii.

\r\n\r\n

Avantajele sistemului de pensii facultative

\r\n

Implementarea eficientă a sistemului de pensii facultative în R. Moldova ar aduce, în viziunea experţilor, un şir de beneficii importante pentru întreaga economie naţională. În primul rând, se va dezvolta piaţa de capital, apoi vor apărea componente noi în pachetele sociale ale întreprinderilor şi vor fi oficializate veniturile populaţiei. „Înlocuirea sistemului redistributiv cu cel bazat pe capitalizare presupune investirea activelor defalcate în Fond în instrumente financiare, fapt ce va asigura o creştere semnificativă a cererii pe piaţa de capital şi va determina o creştere a capitalului investit, în funcţie de nivelul de rentabilitate a instrumentelor financiare”, spune Lupuşor.

\r\n

Oleg Verejan a opinat că nu este suficientă elaborarea unei legi pentru fondurile de pensii facultative pentru ca sistemul să prindă rădăcini. „Mai sunt necesare şi unele ajustări în legislaţia ce ţine de sistemul public de pensii şi legea privind asigurările medicale obligatorii. Ca să fie o deductibilitate totală. Contribuţiile care sunt achitate la un fond de pensii facultative să nu fie supuse impozitării ca contribuţii sociale şi plăţi pentru asigurările medicale obligatorii. Nu va fi simplu, dar odată şi-odată, mecanismul trebuie pornit”.

\r\n

Lilia Platon

\r\n

Sursa: www.capital.market.md

\r\n\r\n

\r\n

\r\n

Lasă un răspuns