Mediu de investitii nefavorabil in Republica Moldova

Întorşi acasă, după mulţi ani de muncă peste hotare, moldovenii încearcă să investească banii adunaţi cu greu în afaceri care le-ar aduce profit. Lipsind timp îndelungat, la întoarcere, aceştia se confruntă cu dilema – în ce sector să-şi investească banii. Or, moldoveanul, nu este obişnuit să apeleze la Centrele de consultanţă în business.

\r\n

Ion Ciorici a muncit peste hotare zece ani. După ce a adunat ceva bani, s-a întors acasă pentru a fi alături de familie. „Am muncit zece ani în Italia şi în Franţa. Am făcut diferite munci. Am lucrat şi în construcţii, şi în sere. Acum mă gândesc în ce să investesc banii ca să-mi aducă profit. Înapoi nu mai vreau să mă întorc, dar nu cunosc prea bine nici care este situaţia pe piaţa din Moldova. Deocamdată mă consult cu cei care ştiu mai bine decât mine, deoarece nu vreau să pornesc o afacere care să dea faliment”, explică Ion.

\r\n

Gheorghe Ciobanu este expert economic la Business Consulting Institute. L-am întrebat care sunt riscurile atunci când investeşti într-o afacere în R. Moldova şi care sunt domeniile de investiţii mai profitabile. Potrivit acestuia, mediul de investiţii în prezent nu este tocmai favorabil, cel mai avantajos domeniu fiind agricultura.

\r\n

„La ora actuală e destul de dificil să investeşti în businessul mic şi mijlociu. Principala problemă este apărarea proprietăţii private, având în vedere lacunele din justiţia moldovenească. O altă problemă este corupţia şi birocraţia. Mediul nostru de afaceri este mai puţin atractiv, inclusiv din cauza taxelor de impozitare. Din acest considerent, majoritatea oamenilor de afaceri aleg calea tenebră pentru a-şi ascunde veniturile şi cheltuielile, astfel încât să aibă un profit mai bun. Resursele energetice sunt foarte scumpe, chiar şi în comparaţie cu statele europene. Iar acest aspect este foarte important pentru că toţi au nevoie de energie electrică, combustibil, gaz natural, pentru producere, pentru transportarea produselor etc. De aceea, în mare măsură, businessul la noi se axează pe sfera comerţului, piaţa fiind deja suprasaturată, în special în Chişinău, unde şi capacitatea de plată este mai mare. Un domeniu mai favorabil pentru investiţii este agricultura, care poate fi practicată, în special, în afara Chişinăului”, explică Gheorghe Ciobanu.

\r\n

Însă, mai spune expertul, trebuie de pus accent pe calitatea produselor. Iar pentru ca produsele să atingă standardele solicitate pe pieţele mari de desfacere, este necesară utilizarea tehnologiilor şi utilajelor noi, moderne care, desigur, sunt mai costisitoare. Banii investiţi în acestea vor fi răscumpăraţi ulterior.

\r\n

După cinci ani munciţi în Italia, Ştefan Josan s-a întors acasă şi cu banii agonisiţi a cumpărat 5 ha de pământ pe care a plantat nuci şi caise. Ca să-şi uşureze munca, Ştefan Josan a cumpărat şi un tractor pe care a învăţat să-l conducă. Nu vrea să spună cât a investit în afacere, dar dă asigurări că a dat bani mulţi, pentru că prelucrarea pământului, dar şi pomii, necesită cheltuieli enorme. Banii investiţi speră să-i recupereze în 6-7 ani. Deşi pomii sunt la primii ani de roadă, s-a gândit ce va face cu recolta – fie va încheia contracte cu agenţi economici din Federaţia Rusă, fie va preda roada la punctele de uscare a fructelor. Nu a apelat la creditele bancare pentru că sunt prea scumpe. Nici de subvenţiile de stat nu beneficiază, pentru că şi pachetul de acte solicitat este destul de costisitor. Preferă să se descurce cu resursele proprii şi se bucură că a putut oferi locuri de muncă la încă şapte locuitori din sat. Deşi cheltuielile sunt enorme, iar ajutorul din partea statului lipseşte cu desăvârşire, Ştefan Josan ne spune că nu mai vrea să se întoarcă în Italia.

\r\n

Sfera serviciilor este mai puţin explorată, cum ar fi servicii în telecomunicaţii, internet, servicii sociale. Avem o economie mai mult bazată pe consum.

\r\n

Singura investiţie fără risc este cumpărarea imobilelor. Este cea mai practicată formă de investire a banilor de către moldovenii care lucrează peste hotare. Însă, aceasta nu aduce venit, este mai degrabă o formă de păstrare a banilor.

\r\n

Aurul, pe moment, este sursa cea mai sigură de investiţie. Dar, iarăşi, nu obţii profituri, ci păstrezi valoarea banilor, având în vedere că valutele monetare deja nu mai sunt stabile.

\r\n

Depozitele bancare nu sunt aducătoare de venituri. Cel mai mare procent de dobândă este de 5%-5,5%, pe când inflaţia în ţară se ridică la 7%-8%. Astfel, în acest caz nu se obţine plusvaloare, ci mai degrabă pierderi. O afacere cât de cât profitabilă trebuie să aibă o rentabilitate de cel puţin 15%.

\r\n

În obligaţiuni, de asemenea, nu prea se fac investiţii. Piaţa hârtiilor de valoare în R. Moldova este slab dezvoltată şi nu este transparentă. Acţiunile şi obligaţiunile întreprinderilor nu sunt deloc atractive pentru investitori. La noi se investeşte în acţiunile şi obligaţiunile companiilor nu pentru profit, ci mai degrabă pentru a deţine control asupra întreprinderii respective. În plus, în hârtiile de valoare trebuie investite sume mari dacă se urmăreşte obţinerea unui venit.

\r\n

Totuşi, pentru a investi în acţiuni la bursă e nevoie de o sumă minimă care diferă de la o casă de brokeraj la alta, de un act de identitate ca să poată fi deschis contul (sau actele firmei dacă se doreşte investirea în calitate de persoană juridică), o documentare bună pentru a afla cu ce casă de brokeraj e mai convenabil de lucrat, ce comisioane practică şi cum variază, ce sumă minimă solicită, dacă oferă şi posibilitatea tranzacţionării online, reputaţia pe care o are etc.

\r\n

După ce se depune o sumă de bani pentru tranzacţii (numerar sau prin virament bancar), se lansează ordine de cumpărare şi vânzare de acţiuni. Periodic, investitorul primeşte un raport sau extras de cont cu tranzacţiile efectuate şi banii din cont, dar şi cu date despre companiile pe care le are în portofoliu sau analize ale pieţei.

\r\n

De reţinut, însă, că investiţiile la bursă sunt unele dintre cele mai riscante, mai ales dacă persoana nu este familiarizată cu domeniul.

\r\n

E recomandabil de investit banii în aceste modalităţi numai dacă cel ce face aceste plasamente are economii de rezervă, în caz că acestea nu vor aduce randamentul aşteptat. Nu ar trebui investiţi banii cu care urmează a fi plătite ratele. Dacă sumele investite permit, portofoliul de investiţii trebuie diversificat pentru a nu păstra toţi banii în acelaşi loc.

\r\n

Potrivit unui raport al Biroului Naţional de Statistică privind activitatea agenţilor economici, în anul 2011, din totalul de 36 641 întreprinderi mici, cele mai multe au activat în domeniul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor, motocicletelor, a bunurilor casnice şi personale (15.642 unităţi) cu un venit din vânzări de 5 227,0 mil. lei; tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate întreprinderilor (6 419) cu un venit de 1 113,5 mil. lei; industria prelucrătoare (3 428 întreprinderi) cu un venit total de 886,1 mil. lei.

\r\n

La polul opus, cele mai puţine întreprinderi micro au activat în domeniile pescuit şi piscicultură (60); industria extractivă (62).

\r\n

Cristina MIRON

\r\n

Sursa: www.capital.market.md

Lasă un răspuns