Reglementarea ofertei publice pe piaţa de capital autohtonă

Oferta publică este un mecanism de tranzacţionare a valorilor mobiliare pe piaţa de capital cu un grad înalt de transparentizare al procesului de tranzacţionare, al activităţii emitentului acestor valori mobiliare dar şi al ofertanţilor alţii decât emitentul, întru asigurarea siguranţei potenţialilor investitori dar şi a deţinătorilor existenţi ale acestor valori mobiliare. 

Oferta publică este considerată o operaţiune specială, fermă, nenegociabilă ulterior lansării, în care ofertantul considerat iniţiatorul ofertei va respecta obligatoriu cel puţin termenii şi condiţiile iniţiale la cumpără sau vinderea pachetelor mari de valori mobiliare.

Orice ofertă publică poate fi efectuată doar în urma publicări unui prospect cu acces liber pentru persoanele interesate în care se indică mai multe condiţii de desfăşurare ale acesteia şi părţile implicate.

Din alt punct de vedere oferta publică se subînţelege un comunicat adresată unor persoane, făcută sub orice formă şi prin orice mijloace, care prezintă informaţii suficiente despre termenele ofertei şi despre valorile mobiliare oferite, astfel încât să permită investitorului să adopte o decizie cu privire la cumpărarea sau subscrierea acestor valori mobiliare. Continue reading „Reglementarea ofertei publice pe piaţa de capital autohtonă”

Care bancă e mai sigură? Cum să o alegi pentru un depozit?

Primul și cel mai important factor care influenţează asupra alegerii băncii pentru plasarea unui depozit trebuie să fie fiabilitatea băncii. Atunci când planifici să încredinţezi banii tăi unei instituţii financiare, este necesar, în primul rând, să te orientezi la factorul indicat mai sus. Orice altceva, inclusiv rentabilitatea plasamentului, în cazul dat, este pe locul doi.

Pentru a determina fiabilitatea băncii pot fi utilizate următoarele 9 criterii pentru analiză:
  1. Locul băncii în clasamentul sectorului bancar. Pentru a plasa un depozit, este necesar să alegi băncile incluse în Top 5 cele mai bune bănci din țară după cei mai importanți indicatori financiari. Banca Națională publică lunar pe site-ul oficial indicatorii financiari din sectorul bancar, care pot fi utilizați pentru analiză. La fel, multe instituții necomerciale și portaluri de știri publică periodic analize şi clasamente proprii.
  2. Dezvoltarea dinamică a băncii. Nu contează cât de puternică este banca, în cazul în care rezultatele financiare din ultimii ani sunt constanţi sau în scădere. Această bancă trebuie privită cu prudenţă extremă, mai ales în cazul în care înregistrează pierderi.

Continue reading „Care bancă e mai sigură? Cum să o alegi pentru un depozit?”

Care societati pe actiuni din Moldova sunt acceptate pe o piata reglementata?!

Anterior, pana la 14 martie 2015 la Bursa de Valori a Moldovei (BVM) erau inscrise la 9 societati pe actiuni  si inregistrate peste 950. Odata cu intrarea in vigoare a unei noi legi a pietei de capital, s-a mai facut regula pe piata bursiera, limitandu-se numarul de societati pe actiuni care pot fi tranzactionate la BVM.

BVM este considerata o piata reglementata. Conform legii expuse mai sus, pentru a fi acceptate la tranzactionare pe o piata reglementata, societatile pe actiuni trebuie sa detina o capitalizare bursiera previzibila de cel puţin echivalentul in lei la 1 milion de euro calculat la cursul oficial al Bancii Nationale a Moldovei la data admiterii sau daca aceasta nu poate fi evaluata, atunci capitalul propriu al societatilor trebuie sa corespunda cu valoarea sus indicata.

La 11 mai 2014, BVM a prezentat lista societatilor pe actiuni care corespund criteriului de mai sus. Au fost la numar 49 societati, dintre care 10 banci.

Dar cu timpul, trei banci din aceasta lista au fost lichidate, alte societati pe actiuni au refuzat sa fie tranzactionate la BVM, alte si-au aratat dorinta sa fie acceptate. In final, la inceputul anului 2016, la BVM, in lista sunt 24 societati pe actiuni. Aceste societati sunt:

1. Moldova-Agroindbank;
2. Comertbank;
3. FinComBank;
4. Energbank;
5. Eurocreditbank;
6. Mobiasbanca;
7. Moldindconbank;
8. Victoriabank;
9. Aschim;
10. Beermaster;
11. CAAN;
12. Franzeluta;
13. Gemeni;
14. Interior;
15. Ipteh;
16. M.C. Decebal;
17. Tehnovin;
18. Montajcom;
19. Costesti;
20. Auto-Siguranta;
21. Trandafir-Roz;
22. Tebas;
23. 1000 de Maruntisuri;
24. Zorile.

Teoretic s-ar considera ca acestea sunt cele mai bune societati pe actiuni din tara, care ar fi deschise sa atraga noi investitori. Pana ce nu observ acest lucru. Volumul tranzactiilor bursiere nu au crescut, nu avem nici o crestere spectaculoasa. Oricum, speranta moare ultima.

Banii trebuie plasaţi în siguranţă

Pentru fiecare din noi este important să plasăm banii noştri în siguranţă ca să nu-i pierdem, deoarece nu sunt căzuţi din pod, dar munciţi cu sudoarea frunţii.

Înainte de a lua o decizie de plasare a banilor la un depozit bancar, este necesar de a efectua o analiză a situaţiei în care se află banca pe care ai ales-o.

Pentru acest lucru, de folos vor fi 9 criterii care pot fi utilizate pentru o bună analiză şi o decizie corectă, pe care le poţi găsi pe edufin.md.

La Zorile S.A. capitalul a crescut dupa privatizare de 3,5 ori. O istorie de succes?!

Producatorul nostru autohton Zorile S.A. si-a majorat capitalul social cu 9,2 milioane lei la inceputul anului 2016. Este un lucru bun. Actionarii investesc in continuare in activitatea societatii. Ei si-au pus acest scop in cadrul adunarii generale extraordinare a actionarilor, care a avut loc pe 9 decembrie 2015.

Emisiunea de actiuni de tip inchis a fost planificata sa aiba loc in valoare de 11,7 milioane lei, dar nu toti actionarii au participat cu aport la majorarea capitalului.

Comisia Nationala a Pietei Financiare a inregistrat deja aceasta emisiune de actiuni pe 22 ianuarie 2016. In asa mod, capitalul social al Zorile S.A. a ajuns la 140 milioane lei.

Este important sa mentionez ca actiunile Zorile S.A. sunt acceptate spre tranzactionare la Bursa de Valori a Moldovei, in rand cu alte 25 societati pe actiuni.

In istoria de tranzactionare putem vedea ca s-au tranzactionat in:

  • Anul 2015 – 3560 actiuni (0,0024%) la 20 lei per actiune;
  • Anul 2014 – 1 actiune la 30 lei per actiune;
  • Anul 2013 – 0;
  • Anul 2012 – 90 actiuni la 50 lei per actiune;
  • Anul 2011 – 0;
  • Anul 2010 – 335499 actiuni (15,27%) la 63,38 lei per actiune (oferta publica);
  • Anul 2009 – 60168 actiuni (2,74%) la 16 – 18 lei per actiune;
  • Anul 2008 – 1323500 actiuni (60,26%) la 65,01 lei per actiune (privatizarea societatii). S-au mai tranzationat 288619 actiuni (13,14%) la 22 – 40,21 lei per actiune.

Din cand a fost privatizata, capitalul social a crescut de 3,5 ori, de la 39,5 milioane lei la 140 milioane lei. Pare a fi o istorie de succes. Sper ca, odata cu relansarea activitatii Burse de Valori a Moldovei, actiunile Zorile S.A. sa fie mai tranzactionate, iar urmatoare emisiune de actiuni sa aiba loc sub forma deschisa.

Bibliografie:

  1. Hotararea CNPF nr 3/4 din 22.10.2016;
  2. Comunicatul Zorile S.A. privind rezultatele AGA din 9 decembrie 2015;
  3. Statistica Bursei de Valori a Moldovei 2008-2015.

Credite accesibile cu garanţii financiare vor fi prezentate la „Fabricat în Moldova”

În perioada 3 – 7 februarie 2016 la Centrul Internaţional de Expoziţii „MOLDEXPO” va avea loc evenimentul „Fabricat în Moldova”, care este organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova. În cadrul acestui eveniment vor fi un rând de măsuri.

Am să povestesc doar despre una din ele care va avea loc la 4 februarie (ora 9:00 – 11:00). Este vorba despre atelierul de lucru „Credite accesibile cu garanţii financiare”, care va fi organizat de Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM), cu scopul de a sensibiliza publicul larg privind contribuţia şi impactul Fondului de Garantare a Creditelor (FGC) la dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.

FGC, pentru acei care nu cunosc, permite întreprinderilor mici şi mijlocii (companii) să acceseze mai uşor credite bancare prin intermediul unui instrument financiar, numit „Garanţie Financiară”, în momentul în care nu există suficienţă de gaj.

Este foarte important că acest atelier este organizat gratis pentru public. Ai ce învăţa!

Este necesar doar să te înregistrezi până la 2 februarie  la email-ul a.cirlan@odimm.md sau la numărul de telefon +373 22 211 552.

Ne vedem la atelier!

 
 

La licitaţia din 19 ianuarie Ministerul Finanţelor a atras peste 305 milioane lei

Banca Națională a Moldovei (BNM) a organizat la 19 ianuarie 2016 licitație de vânzarea a valorilor mobiliare de stat (VMS).

Prin intermediul acestei licitații, Ministerul Finanțelor (MF) a expus la vânzare VMS în valoare totală de 250 mln lei. Respectiv, pentru perioada de 3 luni şi 6 luni a constituit câte 80 mln lei, iar pentru 12 luni – 90 mln lei.

Din partea investitorilor au parvenit cereri de cumpărare a VMS în valoare totală de 363,6 mln lei, cu 82,2 mln lei sau 29,2% mai mare decât la licitaţia precedentă. Oferta de VMS pentru perioada de 3 luni a fost acoperită în proporție de 120,4%, VMS de 6 luni în proporție de 118,38%, iar cererea pentru VMS de 12 luni a fost în proporție de 191,7%.

MF a satisfăcut cererea în proporţii mai mare decât oferta iniţială propusă cu 22,3%, astfel s-au vândut VMS de 3 luni în valoare de 94,7 mln lei sau cu 18,4% peste oferta iniţială, VMS de 6 luni – 94 mln lei (+17,5%) şi VMS de 12 luni – 117 mln lei (+30%).

În aşa mod, MF a putut atrage prin intermediul pieței VMS mijloace bănești în valoare de 305,7 mln lei.

Rata dobânzii la VMS a constituit: 24,24% (+0,04 p.p.) pentru VMS de 3 luni, 24,86% (+0,02 p.p.) – 6 luni și 26,51% (-0,05 p.p.) – 12 luni.

Următoarea licitație de vânzare a VMS va avea loc pe 26 ianuarie 2015.

Ministerul Finanţelor a atras pe piaţa VMS peste 253 milioane lei

Banca Națională a Moldovei (BNM) a organizat la 12 ianuarie 2016 licitație de vânzarea a valorilor mobiliare de stat (VMS).

Prin intermediul acestei licitații, Ministerul Finanțelor (MF) a expus la vânzare VMS în valoare totală de 250 mln lei. Oferta de VMS a rămas nemodificată, respectiv pentru perioada de 3 luni şi 6 luni a constituit câte 80 mln lei, iar pentru 12 luni – 90 mln lei.

Din partea investitorilor au parvenit cereri de cumpărare a VMS în valoare totală de 281,4 mln lei, cu 81,7 mln lei sau 40,9% mai mare decât la licitaţia precedentă. Oferta de VMS pentru perioada de 3 luni a fost acoperită în proporție de 104,4%, VMS de 6 luni în proporție de 67,23%, iar cererea pentru VMS de 12 luni a fost în proporție de 160,1%.

Din motivul că cererea faţă de VMS de 3 luni şi 12 luni a depăşit oferta iniţială de VMS, iar pentru VMS de 6 luni nu a fost cerere îndeajuns, MF şi-a permis să satisfacă cererea din partea investitorilor cu 30,03 mln lei peste oferta propusă pentru VMS de 3 luni şi 6 luni, respectiv oferta a fost de 83,04 mln lei şi 117 mln lei.

În aşa mod, MF a putut atrage prin intermediul pieței VMS mijloace bănești în valoare de 253,1 mln lei sau în proporţie de 101,25% din valoarea planificată.

Rata dobânzii la VMS a constituit: 24,20% pentru VMS de 3 luni, 24,84% – 6 luni și 26,56% – 12 luni.

Următoarea licitație de vânzare a VMS va avea loc pe 19 ianuarie 2015.

BNM a organizat prima licitație de vânzare a VMS din anul 2016. MF a atras doar 78,03% din ce a planificat

Banca Națională a Moldovei (BNM) a organizat la 5 ianuarie 2016 prima licitație de vânzarea a valorilor mobiliare de stat (VMS) din acest an.

Prin intermediul acestei licitații, Ministerul Finanțelor (MF) a expus la vânzare VMS in valoare totală de 250 mln lei. Oferta de VMS a MF pentru perioada de 3 luni a constituit 80 mln lei, respectiv aceeași ofertă și pentru perioada de 6 luni, iar pentru 12 luni – 90 mln lei.

Din partea investitorilor au parvenit cereri de cumpărare a VMS în valoare totală de 199,7 mln lei. Oferta de VMS pentru perioada de 3 luni a fost acoperită în proporție de 68,09%, 6 luni în proporție de 63,27%, iar cererea pentru VMS de 12 luni a fost în proporție de 105%.

MF a putut atrage prin intermediul pieței VMS mijloace bănești în valoare de 195,08 mln lei. Astfel, MF a atras doar 78,03% din valoarea planificată sau cu 54,9 mln lei mai puțin.

Rata dobânzii la VMS formată la licitație a constituit: 24,14% pentru VMS de 3 luni, 24,80% – 6 luni și 26,48% – 12 luni.

Din motivul că prima săptămâna a anului 2016 a avut doar 3 zile lucrătoare, iar decontările se vor face la 11 ianuarie, VMS de 3 luni au fost emise pentru 87 zile în loc de 91 zile, VMS de 6 luni – 178 zile în loc de 182 zile și VMS de 12 luni – 360 zile în loc de 364 zile.

Următoarea licitație de vânzare a VMS va avea loc pe 12 ianuarie 2015.

Autor: Dionisie Comerzan
Publicat initial pe Wall Street Moldova

Modificări fără modificări la art.15 alin.(1) din Legea instituţiilor financiare

Articolul 15 alin.(1) din Legea instituţiilor financiare nr.550 din 21.07.1995 a fost supus de două ori modificărilor în acest an (2015). Acest articol15 se întitulează “Restricţiile privind cotele de participare în capitalul social al băncii”, iar anterior se numea „Restricţiile privind proprietatea şi cotele”.

Istorie

În forma iniţială a Legii care am găsit-o după republicarea în temeiul art.V al Legii nr.241 din 24 septembrie 2010, art.15 alin.(1) avea următorul conţinut:

Articolul 15. Restricţiile privind proprietatea şi cotele
(1) Transferul prin tranzacţii a unei cote din capitalul băncii se efectuează cu permisiunea scrisă a Băncii Naţionale, dacă în urma unui astfel de transfer orice persoană sau orice persoane care acţionează în comun vor deţine, direct sau indirect, o cotă substanţială în capitalul acestei bănci, precum şi în cazul în care, în urma majorării unei astfel de cote, se vor atinge sau se vor depăşi limitele de 25 la sută, 33 la sută şi 50 la sută. Decizia privind o astfel de autorizaţie se emite conform art.7 alin.(2). Exerciţiul dreptului de vot al acţionarilor care deţin cote substanţiale şi care nu au obţinut permisiunea Băncii Naţionale sau au obţinut cote ce au condus la depăşirea limitelor maxime prevăzute la alin.(2), este suspendat de la data avizării de către Banca Naţională, în mărimea cotei care depăşeşte limitele permise de Banca Naţională. Acţionarii sînt obligaţi, în termen de 3 luni, să obţină permisiunea Băncii Naţionale sau să-şi vîndă acţiunile deţinute fără permisiunea Băncii Naţionale. După expirarea acestui termen, dacă acţiunile nu au fost vîndute sau nu s-a obţinut permisiunea Băncii Naţionale, banca este obligată să anuleze acţiunile respective, să emită acţiuni noi în acelaşi număr şi de aceeaşi clasă, urmînd ca suma obţinută din vînzarea acestor acţiuni să fie transmisă deţinătorului iniţial după reţinerea cheltuielilor legate de vînzare.”

Apoi, prin LP184 din 27.08.2011 MO146/08.08.11 art.450 a fost modificat art.15 alin.(1):

„Art. I. – La articolul 15 din Legea instituţiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 78–81, art. 199), alineatul (1) va avea următorul cuprins:
(1) Transferul unei cotei de participare la capitalul băncii se efectuează exclusiv cu permisiunea prealabilă scrisă a Băncii Naţionale, sub sancţiunea nulităţii absolute, după cum urmează:
a) prin tranzacţii sau alte acte juridice, dacă în urma unui astfel de transfer orice persoană sau orice persoane care acţionează în comun vor deţine, direct sau indirect, o cotă substanţială în capitalul acestei bănci, precum şi în cazul în care, în urma majorării unei astfel de cote, se vor atinge sau se vor depăşi limitele de 25 la sută, 33 la sută şi 50 la sută;
b) în baza hotărîrilor judecătoreşti irevocabile ori a tranzacţiilor sau a altor acte juridice efectuate ca urmare a acestor hotărîri;
c) prin tranzacţii sau alte acte juridice, dacă transferul se efectuează între persoanele rezidente ale ţărilor şi/sau zonelor off-shore, precum şi/sau grupuri de persoane care acţionează în comun, ce au în componenţa lor o persoană din ţările şi/sau zonele off-shore, ori între persoana rezidentă a ţării şi/sau a zonei off-shore şi alte persoane, indiferent de mărimea cotei ce constituie obiectul tranzacţiei.
Decizia privind o astfel de permisiune prealabilă se emite conform art. 7 alin. (2).
Exerciţiul dreptului de vot al persoanelor care nu au obţinut permisiunea prealabilă a Băncii Naţionale sau au obţinut cote de participare ce au condus la depăşirea limitelor maxime prevăzute la alin. (2) este suspendat de la data avizării de către Banca Naţională, în mărimea cotei deţinute fără permisiunea prealabilă a Băncii Naţionale. Persoanele respective sînt obligate, în termen de 3 luni, să obţină permisiunea Băncii Naţionale sau să-şi vîndă acţiunile pentru care le este suspendat dreptul de vot unei persoane care a obţinut permisiunea prealabilă a Băncii Naţionale. După expirarea acestui termen, dacă acţiunile nu au fost vîndute sau nu s-a obţinut permisiunea Băncii Naţionale, Banca Naţională dispune băncii anularea acţiunilor respective, emiterea unor noi acţiuni în acelaşi număr şi de aceeaşi clasă şi vînzarea acestora, urmînd ca suma obţinută din vînzare să fie transmisă deţinătorului iniţial după reţinerea cheltuielilor legate de vînzare. În cazul unui litigiu judiciar, Banca Naţională dispune băncii anularea acţiunilor şi efectuarea măsurilor enumerate mai sus doar după pronunţarea unei hotărîri judecătoreşti irevocabile.

Dar, a fost declarată neconstituţională prin HCC28 din 22.12.11, MO7-12/13.01.12 art.3 şi abrogată prin LP5 din 15.01.12, MO46-47/07.03.12 art.138.

Apoi, prin LP5 din 15.01.2012 MO46-47/07.03.12 art.138, art.15 alin.(1) se modifică ca şi în cazul anterior, doar că în loc de sintagma „unei hotărîri judecătoreşti irevocabile” apare „unei hotărîri judecătoreşti definitive”.

Apoi, prin LP31 din 07.03.2013 MO69-74/05.04.13 art.223, întregul articol 15 se modifică şi devine unul mai voluminos, cu un nou titlu, iar alin.(1) obţine o altă redacţie:

„Articolul 15. Restricţiile privind cotele de participare în capitalul social al băncii
(1) Fără permisiunea prealabilă scrisă a Băncii Naţionale, niciun achizitor potenţial nu poate să dobîndească, prin nicio modalitate, o cotă substanţială în capitalul social al băncii ori să îşi majoreze cota substanţială astfel încît proporţia drepturilor sale de vot sau a cotei de participare în capitalul social să atingă ori să depăşească nivelul de 20%, 33% sau 50% ori astfel încît banca să devină o sucursală a sa.”

Şi în final, prin LP180 din 25.07.14, MO238-246/15.08.14 art.559, la art.15 alin.(1) apare o nouă modificare – litere:

„Articolul 15 Restricţiile privind cotele de participare în capitalul social al băncii
(1) Fără permisiunea prealabilă scrisă a Băncii Naţionale:
a) nici un achizitor potenţial nu poate să dobîndească, prin nici o modalitate, o cotă substanţială în capitalul social al băncii ori să îşi majoreze cota substanţială astfel încît proporţia drepturilor sale de vot sau a cotei de participare în capitalul social să atingă ori să depăşească nivelul de 5%, 10%, 20%, 33% sau 50% ori astfel încît banca să devină o sucursală a sa;
b) nici o persoană nu poate să dobîndească, individual sau concertat, prin nici o modalitate, o cotă în capitalul social al băncii asupra căreia au devenit incidente prevederile alin.(2);
c) nici un deţinător de cotă în capitalul social al băncii nu poate aduce ca aport la capitalul social al unei societăţi comerciale acţiunile băncii.

Modificări fără modificări

Modificările efectuate până în 2014 la art.15 alin.(1) se pot observa, chiar sunt. În 2015 au mai apărut două modificări, pe care chiar nu le înţeleg, de unde şi pentru ce.

Modificarea prin LP71 din 12.04.15, MO102-104/28.04.15 art.170:

„Articolul 15 din Legea instituţiilor financiare nr.550-XIII din 21 iulie 1995 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.78-81, art.199), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
la alineatul (1), litera c) se abrogă;
se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins:
(11) Nici un deţinător de cotă în capitalul social al băncii nu poate aduce ca aport la capitalul social al unei societăţi comerciale acţiunile băncii.

Modificare prin LP202 din 20.11.15, MO332-339/11.12.15 art.641:

„Articolul 15 din Legea instituţiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 78–81, art. 199), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
alineatul (1) se completează cu litera c) cu următorul cuprins:
c) niciun deţinător de cotă în capitalul social al băncii nu poate depune ca aport la capitalul social al unei societăţi comerciale acţiunile băncii.
alineatul (11) se abrogă.”

La situaţia actuală, art.15 alin.(1) are următorul conţinut:

„Articolul 15
(1) Fără permisiunea prealabilă scrisă a Băncii Naţionale:

a) nici un achizitor potenţial nu poate să dobîndească, prin nici o modalitate, o cotă substanţială în capitalul social al băncii ori să îşi majoreze cota substanţială astfel încît proporţia drepturilor sale de vot sau a cotei de participare în capitalul social să atingă ori să depăşească nivelul de 5%, 10%, 20%, 33% sau 50% ori astfel încît banca să devină o sucursală a sa;
b) nici o persoană nu poate să dobîndească, individual sau concertat, prin nici o modalitate, o cotă în capitalul social al băncii asupra căreia au devenit incidente prevederile alin.(2);
c) niciun deţinător de cotă în capitalul social al băncii nu poate depune ca aport la capitalul social al unei societăţi comerciale acţiunile băncii.

Încerc să realizez ce s-a modificat, are acelaşi conţinut ca şi după modificarea din 2014, unica abatere – sintagma „nici un deţinător” în „niciun deţinător”.

Câtă enigmă poate fi în nici un/niciun ?

Statul nostru – Republica Moldova, are tot mai mult nevoie de bani

La licitaţia de vânzare a Valorilor Mobiliare de Stat (VMS) din 17 noiembrie 2015, Ministerul Finanţelor (MF) a majorat volumul emisiunii de VMS. Deja patru licitaţii au fost de când MF propune: 80 mln lei pentru 91 zile în loc de 39 mln lei (+105%); 80 mln lei pentru 182 zile în loc de 77 mln lei (+3,9%); 90 mln lei pentru 364 zile în loc de 65 mln lei (+38,5%).

În aşa mod, MF a majorat oferta de la 181 mln lei la 250 mln lei (+38,12%), dar la începutul anului a fost de 170 mln lei (a crescut cu 47,06%).

E bine că există cerere din partea investitorilor. Dar, nu toată oferta este acoperită, de exemplu, conform licitaţiilor din 8 decembrie 2015, din 250 mln lei statul a putut atrage resurse financiare în valoare de 217,3 mln lei (87 %). Acest lucru se explică prin faptul că, cererea pentru VMS de 91 zile şi 364 zile depăşeşte oferta, şi statul nu vinde mai mult decât a propus, iar la VMS de 182 zile cererea nu acoperă toată oferta. Dar asta-i piaţa, nu poţi ghici de fiecare dată preferinţele pieţei.

Această majorare de ofertă a mai oprit puţin din viteza de creştere a ratelor dobânzilor la VMS. În perioada 10 noiembrie – 8 decembrie, au crescut: VMS de 91 zile de la 23,39% la 23,57% (0,18 p.p.); VMS de 182 zile de la 24,23% la 24,53% (0,3 p.p.); VMS de 364 zile de la 26,11% la 26,21% (0,1 p.p.).

Iar, de la începutul anului, ratele au crescut în felul următor: VMS de 91 zile cu 16,72 p.p de la 6,82%; VMS de 182 zile cu 12,34 p.p de la 12,19%; VMS de 364 zile cu 13,2 p.p. de la 13,01%. Pentru unele VMS, cum vedem, s-a dublat rata, iar pentru 91 zile aproape s-a triplat.

În final, majorarea ofertei de VMS înseamnă pentru stat creşterea datoriei interne, iar majorarea ratelor dobânzilor – costuri de menţinere a acestei datorii. Statul mai mult ca niciodată are nevoie, chiar nevoie de bani, pentru a transmite 14,7 mlrd lei Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) în schimbul garanţiei financiare eliberate, şi încă 14,7 mlrd lei pentru a restitui banii investitorilor în VMS şi încă cel puţin cca 3 mlrd de lei pentru a plăti dobânda acestor investitori.

Aşa că, fiţi atenţi când acordaţi garanţii financiare sau participaţi în calitate de fidejusor!

Curtea Constituţională a Hotărât: Trecerea dividendelor la venitul societății este o procedură Constituţională

În Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 330-331 din 08.12.2015 a fost publicată Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 17 din 19.06.2015  pentru controlul constituționalității prevederilor art. 49 alin. (13) din Legea nr. 1134-XIII din 2 aprilie 1997 privind societăţile pe acţiuni (plata dividendelor) (Sesizarea nr. 22a/2015).

Prin această Hotărâre se respinge sesizarea deputaților (la moment ex deputaţi) în Parlament Republicii Moldova – Valeriu Munteanu, Iurie Chirinciuc și Corina Fusu, cu privire la controlul constituţionalităţii art. 49 alin. (13) din Legea nr.1134-XIII din 2 aprilie 1997 privind societățile pe acțiuni.

Deputaţii au pretins că dispozițiile contestate, ce se referă la trecerea dividendelor la venitul societății, în cazul în care nu au fost revendicate timp de trei ani de către acționar, încalcă prevederile articolelor 1 alin. (3), 9 alin. (1) şi (2), 46 şi 54 din Constituţie precum și art.1 al Protocolului nr.1 la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Tot ei au argumentat că dividendele constituie un bun, un element patrimonial pozitiv, care constă într-un câştig bănesc, iar acționarii au dreptul de a beneficia de dividendele aferente. Astfel, prin norma contestată, acţionarii sunt privaţi de proprietate în beneficiul altei persoane, iar singurul temei este termenul de trei ani, fapt ce, în opinia deputaţilor, constituie o ingerinţă în protecţia proprietăţii. Deputaţii consideră că prevederea contestată restrânge exerciţiul drepturilor fundamentale, fără a exista un echilibru sau proporţionalitate între restrângerea acestor drepturi şi scopul urmărit.

Curtea Constituţională în urma analizării acesti sesizări a confirmat prin Hotărârea menţionată că art. 49 alin. (13) din Legea nr.1134-XIII din 2 aprilie 1997 privind societățile pe acțiuni, este constituţională.

La rândul meu, consider că, decizia Curţii este una corectă, atât din puncte de vedere legislativ şi teoretic, cât şi din acel practic.

Hotărârea Curţii Constituţionale: http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=362134

 

Impactul crizei sistemului bancar autohton asupra evoluţiei pieţei valorilor mobiliare de stat

Transferurile ce au avut loc în luna noiembrie 2014 din sistemul bancar al Republicii Moldova către companii offshore, în valoare de 13,7 miliarde lei sub formă de împrumut, pentru o perioadă de 5 ani şi concesionarea lor ulterioară a dat peste cap întregul sistem bancar. Aceste tranzacţii au influențat direct stabilitatea monedei naţionale şi a creat o tendinţă inflaţionistă, pe lângă toate acestea creând şi o panică pe piaţa valutară şi o neîncredere în sistemul bancar autohton.

Trei bănci, „BANCA DE ECONOMII” S.A., BC „BANCA SOCIALĂ” S.A. şi BC „UNIBANK” S.A. au intrat sub regim special de conducere – administrare specială, prin care mod au fost separate de circuitul financiar bancar, iar altor trei bănci, care au fost implicate indirect în aceste tranzacţii, BC „MOLDOVA-AGROINDBANK” S.A., BC „MOLDINCONBANK” S.A. şi BC „VICTORIABANK” S.A. le-au fost instituite regim de supraveghere specială, pentru a putea verifica orice mişcare financiară produsă. Această situaţiei a dar peste cap întregul sistem financiar creând o criză financiară în Republica Moldova.

În perioada august 2014- septembrie 2015, conform datelor publicate de Banca Naţională a Moldovei (BNM), rata inflaţiei anuale în Republica Moldova a crescut de 2,5 ori de la 5,1 la sută la 12,6 la sută, depăşind de 1,9 ori devierea maximă a ţintei inflaţiei stabilită de BNM de 5,0 la sută, cu o posibilă deviere de ±1.5 puncte procentuale. Iar din luna decembrie 2014, perioadă până la care a fost înregistrată o deflaţiei de 0,4 p.p. în comparaţiei cu luna august 2014, rata inflaţiei a crescut până în septembrie 2015 de 2,7 ori (vezi figura nr. 1).

În scopul diminuării tendinței inflaţioniste, începând cu luna decembrie 2014, BNM a majorat rata de politică monetară de 8 ori, cumulativ cu 16 p.p. sau de 5,57 ori, de la 3,5% până la nivelul de 19,5% (vezi figura nr.1), şi cu 21 p.p. rata rezervelor minime obligatorii de la resursele atrase în lei, până la nivelul de 35%. La fel au fost majorate ratele de dobândă la creditele overnight cu 16 p.p., de la 6.5%până la 22.5% şi la depozitele overnight cu 16 p.p., de la 0.5% pînă la 16.5 %.

BNM a comunicat în nenumărate rânduri că, scopul acestor măsuri a fost şi este ”ancorarea anticipațiilor inflaționiste în contextul readucerii şi menținerii ratei inflației în proximitatea țintei de 5,0 la sută pe termen mediu, cu o posibilă deviere de ±1.5 puncte procentuale”.

Măsurile luate de politica monetară a influenţat direct evoluţia ratei dobânzii la depozitele bancare noi atrase în valută naţională până la un an de zile. Rata dobânzii la depozite bancare a crescut cu 8,97 p.p. sau de 2,84 ori, de la 4,87 % din noiembrie 2014 la 13,84% în septembrie 2015. În același timp, fiind mai sensibilă la modificările ratei de bază, rata medie a VMS până la un an de zile, în aceiași perioadă, a crescut cu 16.6 p.p. sau de 3,05 ori, de la 6,9% la 23,5%.

Evoluţia principalelor rate pentru piaţa monetară

Figura nr 1. Evoluţia principalelor rate pentru piaţa monetară
Sursa: Elaborat de autor, conform datelor statistice ale BNM

Conform comunicatului Ligii Bancherilor din Moldova privind unele aspecte ale politicii monetare promovate în Republica Moldova,publicat în septembrie 2015, înluna iulie 2015 banii în circulație s-au diminuat cu 9,7% comparativ cu luna iulie 2014, depozitele la termen în moneda națională s-au diminuat cu 13,4%, iar masa monetară în lei – cu 12%. În același timp soldul depozitelor în valută străină a crescut în decurs de 12 luni cu circa 32%, fapt ce a determinat creșterea substanțială a gradului de dolarizare a depozitelor până la 56,0%, față de nivelul de 49,5% înregistrat în luna iulie anul precedent, și confirmă scăderea încrederii populației în moneda națională. Din luna februarie 2015 moneda națională s-a depreciat cu circa 34% față de dolarul SUA.

Piaţa valorilor mobiliare de stat (VMS) a fost influențată de situaţia creată în sistemul bancar, respectiv ca şi alte componente ale pieţei monetare.

În primul rând a fost micşorat numărul de dealeri primari, care sunt bănci licenţiate şi au fost acceptate de BNM să deruleze operațiuni cu VMS pe piaţa primară ca urmare a îndeplinirii criteriilor de selectare şi care pot desfăşura operaţiuni în nume şi în cont propriu sau în nume propriu şi în contul clienţilor săi, persoane fizice şi/sau juridice, rezidente sau nerezidente. Aceşti dealerii primari sunt creatorii de piaţă, care sunt obligaţi trimestrial să cumpere pe piaţa primară VMS în proporţie de 2.0% din volumul mediu trimestrial oferit de Ministerul Finanţelor (MF) pe parcursul a patru trimestre precedente în cazul dealerilor primari al căror nivel al activelor este mai mare sau egal cu 1.0 mlrd lei şi 1.0% din volumul mediu trimestrial în cazul în care nivelul activelor este mai mic de 1.0 mlrd lei.

Totodată, ei contribuie la crearea lichidităţii pieţei secundare a VMS, efectuând trimestrial tranzacţii în volum minim de 1.5% din volumul total al tranzacţiilor de vânzare / cumpărare efectuate cu VMS în trimestrul precedent de către toţi dealerii primari (cu excepţia operaţiunilor de piaţă deschisă ale BNM).

În aşa mod, numărul dealerilor primari a scăzut de la 11 la 8, fiind excluse din rândul lor:„BANCA DE ECONOMII” S.A., BC „BANCA SOCIALĂ” S.A. şi BC „UNIBANK” S.A., din motiv că indicatorii lor financiari nu mai corespund cerinţelor BNM. Acest lucru a dus la micşorarea volumului total obligator de cumpărare a VMS de către băncile licenţiate conform cerinţelor de activitate ca dealeri primari.

Dacă în luna noiembrie 2014, Ministerul Finanţelor (MF) era asigurat că din volumul total de VMS emise vor fi cumpărate trimestrial în valoare de cca 495 mil lei sau lunar cca 165 mil lei, atunci în august 2015, valoarea asigurată de VMS cumpărate s-a micşorat cu 27 % la cca 360 mil lei trimestrial şi cca 120 mil. lei lunar.

Volumul total de cumpărare obligatoriu al dealerilor primari (mil. lei)

Figura nr. 2 Volumul total de cumpărare obligatoriu al dealerilor primari (mil. lei)
Sursa: Elaborat de autor, conform datelor statistice ale BNM

În august 2014, volumul ofertei de VMS a MF a fost înregistratîn valoare de 672 mil. lei, iar în august 2015 volumul ofertei a crescutcu 72% la 1.159 mil. lei. Dacă în august 2015 oferta de VMS la fiecare licitaţie după termeni de circulaţiei era: VMS de 91 zile – 39 mil. lei, VMS de 182 zile – 72 mil. lei, VMS de 364 zile – 51 mil. lei, VMS de 2 ani – 12 mil lei şi VMS de 3 ani – 12 mil lei, atunci în august 2015,VMS de 91 zile – 39 mil. lei, VMS de 182 zile – 77 mil. lei, VMS de 364 zile – 65 mil. lei, VMS de 2 ani – 15 mil. lei, iar VMS de 3 ani au fost scoase din emisiune şi au început să fie emise, din nou după o perioadă de 5 ani, VMS de 21 zile – 20 mil. lei.

În acelaşi timp, pe întreaga perioadă menţionată, volumul cererilor din partea dealerilor primari a fost una destul de volatilă, dar dacă e să comparăm cu lunile august 2014 şi august 2015, observăm că este în scădere de la 1.170 mil. lei la 739 mil. lei, fiind invers proporţional cu volumul ofertei MF în proporţie de 36,8%.

Oferta şi cererea de VMS (mil. lei)

Figura nr. 3 Oferta şi cererea de VMS (mil. lei)
Sursa: Elaborat de autor conform datelor statistice ale BNM

Vânzările reale de VMS în perioada august 2014 – august 2015 au fost fără mari abateri de la media lunară, doar cu unele creşteri şi descreşteri înregistrate în unele luni, cum puteţi observa în figura nr.4. Dacă în august 2014 s-au vândut VMS în valoare de 656,3 mil lei, atunci în august 2015 a crescut cu 2,8% la 675 mil. lei. Presupun că dacă numărul de dealeri primari ar fi rămas acelaşi, volumul vânzărilor ar fi crescut.

Valoarea vânzărilor de VMS, august 2014 – august 2015 (mil. lei)

Figura nr. 4 Valoarea vânzărilor de VMS, august 2014 – august 2015 (mil. lei)
Sursa: Elaborat de autor, conform datelor statistice ale BNM

La sfârşitul lunii septembrie 2015, portofoliul total de VMS al băncilor licenţiate a constituit 3.426,7 mil. lei, ceia ce constituie 47% din volumul totala de VMS emise şi aflate în circulaţie, în valoare de 7.162,3 mil. lei. Primele trei bănci care au cel mai mare portofoliul sunt BC „MOLDINDCONBANK” S.A. – 914,6 mil. lei, urmată de BC „VICTORIABANK” S.A. – 798,9 mil. lei şi BC „MOLDOVA-AGROINDBANK” S.A. – 523 mil. lei. Aceste trei bănci deţin 31,23% din emisiunile totale de VMS ale MF şi 65,27 din portofoliul total de VMS al sistemului bancar.

Valoarea portofoliilor de VMS deţinute de băncile licenţiate, septembrie 2015 (mil. lei)

Figura nr.5 Valoarea portofoliilor de VMS deţinute de băncile licenţiate, septembrie 2015(mil. lei)
Sursa: Elaborat de autor, conform datelor statistice ale BNM

Analizând evoluţia volumului portofoliilor băncilor din septembrie 2014 până în septembrie 2015, am putut consta că doar patru bănci şi-au majorat volumul portofoliilor, iar celelalte au înregistrat descreştere. Cele mai mari descreşteri le-au avut acele trei bănci supuse administrării speciale, de la 82,5% în cazul BC „BANCA SOCIALĂ” S.A. până la 95,9% în cazul BC „UNIBANK” S.A.

Rata de creştere descreştere a volumului portofoliilor de VMS deţinute de bănci (sep.2014 – sep.2015)

Figura nr. 6 Rata de creştere/descreştere a volumului portofoliilor de VMS deţinute de bănci (sep.2014 – sep.2015)
Sursa: Elaborat de autor, conform datelor statistice ale BNM

Aceste evoluţii menţionate mai sus au dus la creșterea semnificativă a cheltuielilor la bugetul public pentru deservirea datoriei interne de stat, cheltuieli ce nu au fost planificate în legea bugetului pentru anul 2015. Motivul este creşterea spectaculoasă a ratelor dobânzilor la VMS, dar şi a unei cereri mai mici din partea dealerilor primari – bănci, planificate anterior.

O altă problemă pentru bugetul public este căGuvernul Republicii Moldova în scopul diminuării impactului social al acestor transferuri şi stabilitatea sistemului bancar a emis în două etape garanţii financiare în valoare de 9,4 miliarde lei şi respectiv 5,3 miliarde lei, lucru ce a permis Băncii Naţionale a Moldovei să acorde credite băncilor supuse administrării speciale în valoare de 14,7 miliarde lei pentru a restitui depozitele persoanelor fizice şi juridice depuse la aceste bănci.

În momentul în care băncile nu vor putea restitui creditele date şi ca rezultat al lichidării lor există riscul că sumele creditelor de urgenţă acordate de Guvernul Republicii Moldova să fie trecute pe contul datoriei de stat interne, care,după presupunerile BNM, se va majora aproximativ de 3 ori şi va atinge valoarea de 21,4 miliarde lei, iar ponderea datoriei totale de stat în PIB se va majora până la 39,5%,faţă de actuala 27,6%. Drept consecinţă, vor apărea presiuni enorme asupra serviciului datoriei de stat, care va agrava situaţia Bugetului public naţional pentru anii următori.

În Republica Moldova, precum în multe ţări ale lumii, VMS au devenit ocomponentă importantă a datoriei publice, care permit statului de a împrumuta în condiţii optime pepiaţa internă, constituind, totodată, pentru operatorii pieţei un instrument financiar lichid şi eficient.

Statul, din cauza că nu are semnat acordul cu Fondul Monetar Internaţional va trebui în continuare să se împrumute tot mai mult pe piaţa internă prin intermediul pieţei VMS, fapt care va pune presiuni asupra evoluţiei ratelor dobânzilor la acestea, dar şi asupra echilibrului cererii şi oferteipe piaţă.
În situaţia creată, BNM împreună cu MF ar trebuie să aplice o politică de marketing eficientă pentru a atrage cât mai mulţi investitori.Nivelul redus de cunoaştere de către potenţialii investitori a posibilităţilor şi avantajelor investiţiilor înVMS, din cauzainformării insuficiente, creează probleme în atragerea surselor de finanţare în volume necesare pentru stat. Pot constata şi nivelul redus de motivare al băncilor în promovareaVMS, deoarece VMS apar ca instrumente de investiţii similare cu cele ale băncilor (depozitele).

Extinderea categoriilor de investitori ar intensifica concurenţa pe piaţa VMS, ceea cear reduce costul de finanţare prin intermediul VMS pentru stat şi micşorarea dependenței faţă de băncile licenţiate.

Autor: Dionisie Comerzan
Bibliografie:

1. Comunicatul privind unele aspecte ale politicii monetare promovate în Republica Moldova.Liga Bancherilor din Moldova, http://lbm.md/?p=598;
2. Propunerea de politici publice (PPP) „Majorarea termenelor de scadenţă a valorilor mobiliare de stat şi extinderea categoriilor de investitori la piaţa valorilor mobiliare de stat” http://particip.gov.md/libview.php?l=ro&idc=470&id=732;
3. Raport asupra inflației nr. 3, august 2015, BNM, http://bnm.md/ro/content/raport-asupra-inflatiei-nr3-august-2015;
4. Raport: Bilanțul contabil al băncilor licențiate, BNM, http://bnm.md/bdi/pages/reports/drsb/DRSB5.xhtml;
5. Raport:Valorile mobiliare de stat aflate in circulație, BNM, http://bnm.md/bdi/pages/reports/dop/DOP12.xhtml;
6. Raport: Ratele medii ponderate ale dobânzii la VMS (piața primară), BNM, http://bnm.md/bdi/pages/reports/dop/DOP5.xhtml;
7. Raport: Rezultatele licitaţiilor de vânzare a VMS, BNM, http://bnm.md/bdi/pages/reports/dop/DOP10.xhtml;
8.Raport: Ratele medii ponderate ale dobânzilor la creditele noi acordate și ale depozitelor noi atrase și volumele aferente inclusiv, BNM, http://bnm.md/bdi/pages/reports/dpmc/DPMC4.xhtml
9. Rata inflaţiei, BNM, http://bnm.md/ro/content/rata-inflatiei-0.

Indicatorii economici ai Moldovei sunt publicaţi pe Trading Economics

Am fost surprins să găsesc indicatorii economici ai Moldovei publicaţi pe Trading Economics. Mă bucur că avem şi noi locul nostru în lume! Păcat că nu pe primele poziţii, dar totuşi … existăm.

Aici chiar puteţi vedea indicatori relevanţi.

Moldova

Overview Last Reference Previous Range
GDP Growth Rate 0.2 Jun/15 0.7 -7.84 : 5.2
Unemployment Rate 4.1 Jun/15 8.5 3 : 13
Inflation Rate 13.2 Oct/15 12.6 -2.3 : 16.9
Interest Rate 19.5 Nov/15 19.5 3.5 : 21
Balance of Trade -174 Sep/15 -171 -350 : -40.4
Government Debt to GDP 24.6 Dec/14 23.6 19.27 : 159
Markets Last Reference Previous Range
Currency 19.8 Dec/15 19.9 9.37 : 20.2
GDP Last Reference Previous Range
GDP Growth Rate 0.2 Jun/15 0.7 -7.84 : 5.2
GDP Annual Growth Rate 2.5 Jun/15 4.8 -7.4 : 12.9
GDP 7.94 Dec/14 7.99 1.17 : 7.99
Gross Fixed Capital Formation 7053930 Jun/15 5972512 381633 : 8480297
GDP per capita 1191 Dec/14 1138 570 : 1659
GDP per capita PPP 4754 Dec/14 4521 2268 : 6416
GDP Constant Prices 96521372 Dec/13 81744767 4671646 : 96521372
Labour Last Reference Previous Range
Unemployment Rate 4.1 Jun/15 8.5 3 : 13
Unemployed Persons 55.1 Jun/15 97.9 40.2 : 170
Labor Force Participation Rate 44.8 Jun/15 38.6 37 : 61.4
Wages 4669 Aug/15 4883 330 : 4883
Wages in Manufacturing 4615 Aug/15 4668 563 : 4668
Population 3.56 Dec/14 3.56 2.54 : 3.71
Retirement Age Women 57 Dec/15 57 57 : 57
Retirement Age Men 62 Dec/15 62 62 : 62
Employed Persons 1284 Jun/15 1054 1023 : 1568
Employment Rate 43 Jun/15 35.3 34.3 : 56.7
Youth Unemployment Rate 10.3 Jun/15 19.8 6.9 : 37
Prices Last Reference Previous Range
Inflation Rate 13.2 Oct/15 12.6 -2.3 : 16.9
Consumer Price Index CPI 102 Oct/15 101 96.5 : 340
Core Inflation Rate 14.1 Oct/15 13.6 3.6 : 14.1
Producer Prices 108 Oct/15 107 95.1 : 140
Food Inflation 13.9 Oct/15 12.6 -9.8 : 24.6
Inflation Rate Mom 1.8 Oct/15 1.2 -3.5 : 240
Producer Prices Change 8.2 Oct/15 7.4 1.3 : 7.8
Money Last Reference Previous Range
Interest Rate 19.5 Nov/15 19.5 3.5 : 21
Money Supply M0 16589 Sep/15 16992 1052 : 18137
Money Supply M3 65719 Sep/15 65531 2504 : 67516
Deposit Interest Rate 5.72 Dec/14 7.23 5.72 : 27.54
Foreign Exchange Reserves 6.17 Jun/15 314 -355 : 490
Money Supply M1 24302 Sep/15 25123 1375 : 27771
Money Supply M2 39411 Sep/15 40190 1737 : 45364
Trade Last Reference Previous Range
Balance of Trade -174 Sep/15 -171 -350 : -40.4
Exports 163 Sep/15 127 61.9 : 255
Imports 338 Sep/15 299 111 : 555
Current Account -97.23 Jun/15 -144 -308 : 41.39
Current Account to GDP -8 Dec/14 -6.6 -19.7 : -1.2
Capital Flows 117 Jun/15 186 -45.73 : 449
External Debt 6495 Dec/14 6673 1678 : 6673
Foreign Direct Investment 87.93 Jun/15 74.62 -2.78 : 245
Remittances 201 Jun/15 145 0.02 : 316
Terrorism Index 0.04 Dec/14 0.35 0 : 2.58
Tourist Arrivals 26032 Sep/15 25112 11226 : 27332
Government Last Reference Previous Range
Government Debt to GDP 24.6 Dec/14 23.6 19.27 : 159
Government Budget -1.8 Dec/14 -1.75 -6.3 : 1.6
Government Revenues 42456 Dec/14 36900 14528 : 42456
Credit Rating 25 :
Government Budget Value -1947 Dec/14 -1752 -3837 : 578
Government Spending 44402 Dec/14 38651 13949 : 44402
Business Last Reference Previous Range
Industrial Production -3.3 Sep/15 -5.8 -30.1 : 23.5
Industrial Production Mom 19.5 Sep/15 -12.9 -43.6 : 25.9
Manufacturing Production -0.8 Sep/15 -3.5 -31.9 : 31.7
Changes In Inventories -865849 Jun/15 -73887 -1060352 : 1393579
Competitiveness Index 4 Dec/16 4.03 3.86 : 4.03
Competitiveness Rank 84 Dec/16 82 82 : 94
Corruption Index 35 Dec/14 35 21 : 36
Corruption Rank 103 Dec/14 102 63 : 114
Ease of Doing Business 52 Dec/15 49 49 : 108
Mining Production -14.8 Sep/15 -23.9 -73.3 : 245
Consumer Last Reference Previous Range
Retail Sales MoM 1.3 Sep/15 0.7 -34 : 23.8
Retail Sales YoY -5 Sep/15 -8.3 -12.4 : 24.2
Consumer Spending 25169907 Jun/15 21510579 3508408 : 30174348
Taxes Last Reference Previous Range
Corporate Tax Rate 12 Dec/15 12 0 : 20
Personal Income Tax Rate 18 Dec/15 18 18 : 20
Sales Tax Rate 20 Dec/15 20 20 : 20
Social Security Rate 29 Dec/15 29 29 : 30
Social Security Rate For Companies 23 Dec/15 23 23 : 29
Social Security Rate For Employees 6 Dec/15 6 1 : 6

Iată şi link-ul pe care cred că-l căutaţi http://www.tradingeconomics.com/moldova/indicators

Şi totuşi, care bănci sunt cele mai bune?

Întrebarea aceasta este foarte actuală în contextul crizei sistemului bancar autohton. Este normal că, cele mai bune bănci sunt acele care generează profit acţionarilor transparenţi.

Transparenţa nu este un factor decisiv, dar totuşi unul important, să nu negăm. La fel este important ce indicatori mai înregistrează aceste bănci.

Din acest motiv, am să prezint 4 indicatori, conform cărora în oricare măsură putem observa cât de cât, activitatea unei bănci, pentru a putea genera ulterior careva concluzii.

Diagrama nr. 1 Valoarea activelor nete ale băncilor, (trim III, 2015)

active-nete

Diagrama nr. 2 Profitul net generat de bănci, (trim III, 2015)

profit-trim-III

Diagrama nr. 3 Volumul portofoliilor de depozite al sectorului bancar (trim III, 2015)

depozit-trim-III

Diagrama nr. 4 Volumul portofoliilor de credite al sectorului bancar (trim III, 2015)

credite-trim-III

Cum aţi putut observa, în toate 4 diagrame, 3 bănci sunt în top – Moldova-Agroindbank (MAIB), Moldindconbank (MICB) şi Victoriabank. Toate aceste 3 bănci sunt sub supraveghere specială şi au acţionari netransparenţi, dar generează profit şi deţin împreună o cotă de peste 50% din piaţa bancară.

Situaţia din diagrama nr. 2 cu Banca Socială, nu o luaţi în serios, acolo e legat de jaful secolului şi nu e reprezentativ. Banca de Economii (BEM), Banca Socială şi Unibank mai sunt prin liste, deoarece datele sunt din septembrie 2015, când ele mai erau subadministrare specială;  la moment acestea fiind  în proces de lichidare.

Urmează alte 3 – Mobiasbanca, ProCredit Bank şi Eximbank, care după indicatori stau puţin mai jos ca primele 3 bănci, am în vedere primele, nu acele lichidate, dar primele: -Moldova-Agroindbank (MAIB), Moldindconbank (MICB) şi Victoriabank, în pofida faptului că au acţionari transparenţi şi încă străini.

Celelalte bănci, nu stau mai rău, pur şi simplu, sunt mai mici şi mai au de crescut.

În final, voi decideţi care bancă este mai sigură şi bună, cea care are profit mai mult şi acţionari netransparenţi, sau cea care – invers.

Necesitatea implimentării prevederilor directivelor UE pe piaţa de capital din Republica Moldova

Trecerea la economia de piaţă implică reînfiinţarea principalelor instituţii de piaţă, printre care si cea a burselor de valori. Procesul trecerii la o economie competitivă de piaţă implică parcurgerea unei perioade de timp îndelungate, cu etape individuale, distincte, cu strategii, obiective şi tactici adecvate. Tranziţia, însa, trebuie planificată, iar procesul de reforma si restructurare nu trebuie să cunoască sincope. Obiectivul strategic al societăţii în tranziţie este formarea şi dezvoltarea pieţelor specializate, împreuna cu toate conexiunile cerute de  legile economice, precum si a mecanismelor specifice de funcţionare, conform unui model de dezvoltare coerent si adaptat realitatilor tarii noastre.

Reformele implementate în domeniul pieţei de capital în Republica Moldova conform Directivelor din domeniul valorilor mobiliare ale Uniunii Europene influenţează direct activitatea participanţilor profesionişti/persoane licenţiate şi autorizate autohtoni. Noile cerinţe impuse pieţei prin noua Lege nr. 170 din 11 iunie 2012 „privind piaţa de capital” care reglementează activitatea societăţilor de investiţii, a organismelor de plasament colectiv şi a fondului de compensare a investitorilor, ofertele publice, ofertele de preluare, infrastructura pieţei de capital, inclusiv pieţele reglementate, defineşte abuzul pe piaţa de capital şi stabileşte cerinţe privind dezvăluirea informaţiei în scopul menţinerii standardelor înalte de activitate pe piaţa de capital, precum şi crearea de condiţii optime pentru investiţiile financiare,vine să substituie regulile impuse anterior pe piaţă prin Legea nr. 199-XIV  din  18 noiembrie 1998 „privind piaţa valorilor mobiliare”.

Din Directivele UE transpuse în noua lege poate fi enumerate:

  • Directiva nr.97/9/CE din 3 martie 1997 a Parlamentului European şi a Consiliului privind sistemele de compensare pentru investitori, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr.L 84 din 26 martie 1997;
  • Directiva nr.98/26/CE din 19 mai 1998 a Parlamentului European şi a Consiliului privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi de decontare a titlurilor de valoare, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr.L 166 din 11 iunie 1998;
  • Directiva nr.2001/34/CE din 28 mai 2001 a Parlamentului European şi a Consiliului privind admiterea valorilor mobiliare la cota oficială a unei burse de valori şi informaţiile care trebuie publicate cu privire la aceste valori mobiliare, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr.L 184 din 6 iulie 2001;
  • Directiva nr.2003/6/CE din 28 ianuarie 2003 a Parlamentului European şi a Consiliului privind utilizările abuzive ale informaţiilor confidenţiale şi manipulările pieţei (abuzul de piaţă), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L 96 din 12 aprilie 2003;
  • Directiva nr.2003/71/CE din 4 noiembrie 2003 a Parlamentului European şi a Consiliului privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau pentru admiterea valorilor mobiliare la tranzacţionare şi de modificare a Directivei 2001/34/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L 345 din 31 decembrie 2003;
  • Directiva nr.2004/25/CE din 21 aprilie 2004 a Parlamentului European şi a Consiliului privind ofertele publice de cumpărare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L 142 din 30 aprilie 2004;
  • Directiva nr.2004/39/CE din 21 aprilie 2004 a Parlamentului European şi a Consiliului privind pieţele instrumentelor financiare, de modificare a Directivelor 85/611/CEE şi 93/6/CEE ale Consiliului şi a Directivei 2000/12/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Directivei 93/22/CEE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L 145 din 30 aprilie 2004;
  • Directiva nr.2004/109/CE din 15 decembrie 2004 a Parlamentului European şi a Consiliului privind armonizarea obligaţiilor de transparenţă în ceea ce priveşte informaţia referitoare la emitenţii ale căror valori mobiliare sînt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată şi de modificare a Directivei 2001/34/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L 390 din 31 decembrie 2004;
  • Directiva nr.2006/49/CE din 14 iunie 2006 a Parlamentului European şi a Consiliului privind rata de adecvare a capitalului întreprinderilor de investiţii şi al instituţiilor de credit, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L 177 din 30 iunie 2006;
  • Directiva nr.2006/73/CE din 10 august 2006 a Comisiei de punere în aplicare a Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind cerinţele organizatorice şi condiţiile de funcţionare ale întreprinderii de investiţii şi termenii definiţi în sensul directivei menţionate, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L 241 din 2 septembrie 2006;
  • Directiva nr.2009/65/CE din 13 iulie 2009 a Parlamentului European şi a Consiliului de coordonare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L 302 din 17 noiembrie 2009.

Această reformă este o provocare atât pentru organul de supraveghere şi reglementare a pieţei, Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF), cât şi pentru toţi participanţii profesionişti, deoarice nivelul de pregătire a pieţei pentru schimbare nu a fost şi nu este la nivelul aşteptat. Scepticismul şi conservatorismul participanţilor profesionişti, lipsa unei cererii din partea pieţei pentru reformare, subdezvoltarea pieţei bursiere, implementare a reformei cu-n plan propus într-o perioadă prea scurtă,  lipsa prezentării pieţei a unei istorii de succes pentru reper şi a unei standardizării a actelor normative interne ale participanţilor a creat o perioadă de stagnarea şi incertitudine a activităţii pieţei de capital.

Însuşi procesul de reformare complexă pieţei de capital al Republicii Moldova a început odată cu aprobarea de către Parlamentul Republicii Moldova a Legii nr.170 din 11 iunie 2012 „privind piaţa de capital”, care a fost publicată la 14 septembrie 2012 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi a intrat în vigoare la un an după publicare, la 14 septembrie 2013.

Scopul acestei reforme poate fi determinat ca relansarea activităţii pieţei de capital din Republica Moldova în conformitate cu Directivele Uniunii Europene din domeniul valorilor mobiliare şi practica de activitate a pieţelor din această regiune.Această lege a devenit un instrument şi „o injecţie viabilă” în mâna CNPF, pentru a duce piaţa de capital din Republica Moldova la nivelul standardelor Uniunii Europene şi a elimina diferenţele esenţiale dintre piaţa autohtonă şi cea comunitară. CNPF a primit o perioadă de 18 luni pentru a elabora regulamentele de activitate a pieţei.

Obiectivele propuse de către CNPF pot fi redate ca:

  • crearea şi dezvoltarea unei noi infrastructurii a pieţei de capital;
  • dezvoltarea unei bursei de valori lichide;
  • implementarea sistemelor multilaterale de tranzacţionare;
  • modernizarea tehnologiilor informaţionale;
  • îmbunătăţirea serviciilor acordate de participanţii profesionişti;
  • deschiderea accesului la piaţă a intermediarilor străini;
  • ridicarea nivelului de transparenţă;
  • diversificarea instrumentelor financiare;
  • îmbunătăţirea accesului la finanţare a emitenţilor;
  • liberalizarea pieţei de capital;
  • îmbunătăţirea atractivităţii pieţei pentru investitorii instituţionali şi ridicarea nivelului de protecţie al acestora.

Necesitatea reformării pieţei de capital a apărut din cauza stării generale a pieţei de capital dar şi a angajamentului asumat de Republica Moldova în vederea liberalizării comerţului cu Uniunea Europeană pentru aderarea republicii la Uniunea Europeană.

Starea generală a pieţei se poate de caracterizat prin:

  • lichiditate redusă– în ultimii 5 ani avut loc tranzacţii în volum de 2.663,8 mln lei sau 134 mln euro[1] iar în întreaga perioadă de activitate 1995-2014 au avut loc tranzacţii în volum de 8.173,2 mln lei sau cca 413,3 mln euro;
  • numărul redus de emitenţi – la sfârşitul anului 2014 în lista Bursei de Valori a Moldovei (BVM) erau înscrise 958 societăţi pe acţiuni din care acţiunile doar ale 166 emitenţi au fost tranzacţionate.
  • dezvoltare slabă a bazei materiale – lipsa investiţiilor suficiente pentru crearea atât a bazei materiale a pieţei, cât şi a subsistemelor de asigurare a ei;
  • lipsa instrumentelor financiare – pe piaţa bursieră se emit şi se tranzacţionează doar acţiuni;
  • grad înalt de risc – risc de credit, de dobândă, de lichiditate, valutar, legislativ etc.

Cel mai bun an pentru piaţa bursieră a fost 2013, în care s-a înregistrat un volum record comparativ cu perioada analizată, Volumul tranzacţiilor a fost de 822 mln lei sau cu 306,8 la sută mai mult decât în anul 2010, când economia Republicii Moldova încă resimțea efectele crizei mondiale din 2008.

În anul 2014 a fost înregistrat un volum de 708,5 mln lei, în descreştere cu 13,7 la sută comparativ cu anul 2013 dar în creştere cu 264,5 la sută comparativ cu anul 2010.

volumul tranzactiilor bursiere fig 1

Diagrama nr. 1
Sursa: elaborată de autor conform datelor CNPF

În această perioadă s-a observat modificări în structura tranzacţiilor bursiere. Dacă în anul 2010 la BVM predominau tranzacţiile prin intermediul pieţei directe (88,67 la sută), atunci în 2013 şi 2014 pe primul loc sunt tranzacţiile prin intermediul pieţii interactive, 72,55 la sută şi respectiv 72,6 la sută. Acest fapt dovedeşte apariţia pe piaţa a unui spirit speculativ. Pe piaţa interactivă au loc două tipuri de tranzacţii, prin ordin limită şi de piaţă..

Piaţa directă este mult mai diversificată după tipul de tranzacţii, pe care se înregistrează: tranzacţiile Agenţiei de Privatizare (Agenţiei Proprietăţii Publice), licitaţiile speciale, negocierile directe, licitaţiile cu strigare, tranzacţiile prin Hotărârile instanţelor de judecată, ofertele publice pe piaţa secundară, tranzacţiile unităţii administrativ-teritoriale şi tranzacţiile conform Regulilor BVM 43.4.h.

ponderea tranzatiilor pe piata directa fig 2

Diagrama nr. 2
Sursa: elaborată de autor conform datelor CNPF

Pe întreaga perioadă analizată, pe piaţa directă, se observă că cele mai multe tranzacţii au avut loc prin intermediul tranzacţiilor Agenţiei de Privatizare, în volum de 345,3 mln lei sau 33 la sută, urmate de licitaţiile cu strigare – 302,5 mln lei sau 28 la sută, negocierile directe – 195,8 mln lei sau 18 la sută şi ofertele publice pe piaţa secundară – 188,6 mln lei sau 18 la sută. Cele mai puţine tranzacţii au fost prin intermediul licitaţiilor speciale – 196,5 mii lei şi tranzacţiilor conform Regulilor BVM – 54 mii lei.

Analizând structura pieţei directe în anul 2014, putem observa că, 55 la sută din totalul tranzacţiilor pe acest segment au avut loc prin intermediul tranzacţiilor Agenţiei Privatizări în volum de 345,3 mln lei şi 44 la sută prin intermediu licitaţiilor cu strigare – 302,5 mln lei.

ponderea tranxatiilor pe piata directa 2014 fig 3

Diagrama nr. 3
Sursa: elaborată de autor conform datelor CNPF

Pe piaţa bursieră din Republica Moldova în perioada anilor 2008-2014 brokerii au efectuat tranzacţii în numele clienţilor sau în numele propriu în valoare de  7.603,53 mil lei.

În anii respectivi, top 5 companii de brokeraj au deţinut peste 50,47% din valoarea totală a tranzacţiilor efectuate pe piaţa bursieră. Acest fapt ne dovedeşte că pe piaţa bursieră există o concurenţă bună şi tranzacţiile nu sunt consolidate prin intermediul doar a cateva companii de broleraj.

Tabelul nr.1

Top 5 companii de brokeraj după volumul tranzacţiilor 2008-2014

Nr.1 Companie de brokeraj Volum (lei) Cotă (%)
1.  CB ”PROAJIOC” SA  1 168 539 318  15,37
2.  BC ”VICTORIABANK” SA  725 377 735  9,54
3.  S.V.M. ”Iuventus-DS” S.A  659 442 889           8,67
4.  BC ”UNIBANK” SA  644 602 092          8,48
5.  “OLDEX” SA  639 424 673           8,41

Sursa: elaborată de autor conform datelor CNPF

În perioada analizată, numărul companiilor de brokeraj active pe piaţa bursieră a fost în scădere, de la 23 înregistrate în 2008 la 21 înregistrate în 2014, cu mici fluctuaţii în acest interval.

 numarul companiilor de brokeraj fig 4

Diagrama nr. 4
Sursa: elaborată de autor conform datelor CNPF

În mare parte tranzacţiile care au loc la BVM, sunt tranzacţii de consolidare a pachetelor de acţiuni, raportul fiind 5 ordine de vanzări la un ordin de cumpărare. Acest proces a început odată cu repartizarea bonurilor patrimoniale şi a procesului de privatizare din anii 90, numit şi proces de legalizare a acţiunilor, din motiv că, în anii 90 populaţiei i-a fost repartizate bonuri patrimoniale, dar nu au fost educaţi cum pot să le utilizeze, şi de acest moment s-u folosit unii jucătorii pe piaţă care au început un proces de barter, schimbând unele bunuri şi mijloace băneşti pe bonuri. Barterul nu a fost unul echitabil, populaţia primind o valoare mult mai joasă decât valoarea bonurilor deţinute. Din cauza unor conjuncturi legislative, bonurile patrimoniale convertite în acţiuni n-au fost înregistrate pe noii acţionari (barterii), iar după schimbarea legislaţiei în domeniul pieţei de capital, procesul început mai înainte ajunge la punctul final.

Corneliu Dodu, preşedintele BVM a declarat că: „Practic toate emisiunile de acţiuni care se fac în Republica Moldova sunt închise, într-un cerc restrâns de persoane, iar acestea nu se fac prin intermediul bursei, ceea ce limitează şi participarea altor potenţiali investitori”.

Potrivit statisticilor bursiere, doar un sfert dintre cele aproximativ o mie de societăţi pe acţiuni, care sunt admise la Bursă, se tranzacţionează. Totuşi, lucrul acesta nu înseamnă că în interiorul societăţilor nu continuă lupta pentru acţiuni şi nu se schimbă proprietarii. Pur şi simplu, aceste procese nu sunt deschise şi sunt aplicate metode mai puţin transparente, inclusiv dispersarea pachetului deţinut de oponent prin intermediul emisiei suplimentare, cesiunea de drepturi în baza deciziilor judecătoreşti, aportul în acţiuni la capitalul social al altei societăţi ş. a. Astfel, acest specific local nu contribuie la dezvoltarea ca atare a pieţei. Lucrul dat este confirmat şi de raportul poziţiilor deschise de la Bursă, unde sunt expuse sute de oferte de vânzare şi sunt înregistrate doar câteva oferte de cumpărare. Aceasta, la fel, indică dezechilibru pieţei autohtone de valori mobiliare. Iar atunci când piaţa este dezechilibrată, nu este posibilă promovarea instrumentelor derivate (pe acţiunile nelichide, care stau la baza instrumentelor financiare derivate).

Natan Garştea preşedinte al Agenţie de Rating şi Estimare „Estimator-VM” S.A. a declarat că „Economia Republicii Moldova este destul de mică, ori majoritatea companiilor sunt şi ele mici, iar cele mai multe dintre ele sunt orientate în special spre importul produselor, în condiţiile creşterii continue a remitenţelor, ceea ce nu implică listarea neapărată la bursă sau atragerea resurselor de pe piaţa de capital. Miza pentru acestea este creditul bancar. Însă la bursă, în mare parte, ar trebuie să se listeze companii din sectorul real, cum se face în statele dezvoltate. Iar în Republica Moldova sectorul real e slab dezvoltat, iar la bursă se listează în mare parte băncile comerciale moldoveneşti”.

În acelaş timp ex ministru al Economiei Valeriu Lazăr.„Piața de capital în Republica Moldova nu a ieșit din faza incipientă și nu oferă populației și sectorului real suficiente instrumente de intermediere financiară”.

Este importan de remarcat că în Republica Moldova, evoluţia pieţei de capital se desfăşoară în acord cu trăsăturile modelului german, care poziţionează piaţa de capital în spatele pieţei bancare.

În contextul intrării în vigoare a noii legi cu privire la piaţa de capital, actorii de pe piaţă, în rol principal băncile, speră să se schimbe multe lucruri, în condiţiile în care vechile reglementări limitau dezvoltarea pieţei şi existau mai multe bariere, care puneau piedici atât intermediarilor din piaţă, dar şi nemijlocit emitenţilor valorilor mobiliare.

În acest context Corneliu Dodu a declara anterior adoptării noii legi, „Sper că odată cu intrarea în vigoare a noii legi cu privire la piaţa de capital lucrurile se vor îmbunătăţi, însă nu pot spune acest lucru cu certitudine, ci mai degrabă aş compara noua lege de capital cu nişte reguli de circulaţie rutieră foarte bune, dar inaplicabile. Dacă se merge cu automobile proaste pe drumuri foarte înguste şi deteriorate, nimic bun din asta nu va rezulta. Ba mai mult, activarea concomitentă a două legi de capital (legea veche şi legea nouă) pe o perioadă de un an şi jumătate va aduce doar nelinişte pe piaţă. În această perioadă vor fi elaborate de regulator noi acte normative care se vor referi la noua lege. Astfel legea va intra în vigoare, iar regulile de joc nu vor fi clare pentru participanţi, ceea ce nu va impulsiona dezvoltarea pieţei de capital. În acest context, într-o perioadă scurtă de timp ar trebui făcute clare regulile jocului. Iar regulatorul trebuie să ştie care este impactul măsurilor, înainte ca acestea să fie implementate. Principala regulă e să nu se facă rău pieţei”.

Mulţi specialişti în domeniul pieţei de capital îşi pun speranţa în această nouă lege, dar mai există persoane care o văd ca un factor negativ pentru tânăra noastră piaţă.

În susţinerea noii legi vine expertul Alexnadru Savva„Oponenţii legii nu doresc să recunoască un lucru: legislaţia anteriorară a fost benefică doar unor operatori ai pieţei, deoarece obligă societăţile pe acţiuni şi investitorii să folosească serviciile acestora, şi respectiv, să le achite plăţile de rigoare. S-ar fi putut trece cu vederea peste aceste privilegii, dacă situaţia pe piaţa de capital nu ar fi catastrofală. Dar anume ele au pus pe brânci întreaga piaţă de capital. Legislaţia există de peste 14 ani, iar piaţa a degradat constant în această perioadă. Emisiunile şi tranzacţiile pe piaţa de capital se mai efectuau doar din motivul că legislaţia, sub o formă sau alta, obligă societăţile pe acţiuni şi investitorii să le urmeze. În caz contrar, nimeni nu ar apela la astfel de mecanisme. Legea privin piaţa de capital vine să excludă privilegiile de care dispun aceşti operatori. De aceea, ei au luptat activ împotriva ei.”.

Autor: Dionisie Comerzan
Bibliografia:
  1. Comerzan D. „Dinamica şi structura tranzacţiilor bursiere la Bursa de Valori a Moldovei (2010-2014)”, Wall Street Moldova http://www.wall-street.md/dinamica-si-structura-tranzactiilor-bursiere-la-bursa-de-valori-a-moldovei-2010-2014/;
  2. Marin A., Reformarea pieţei de capital, Necesitate sau moft?, Profit nr 4 din aprilie 2015, http://www.profit.md/articles-ro/number_01_02_2012/548489/;
  3. Oxana M., „Valeriu Lazăr: Piaţa de capital în Republica Moldova nu a ieşit din faza incipientă”, 13 iunie 2013, http://tribuna.md/;
  4. Ursu V., „Foarte puţine valori mobiliare profitabile. Cine ar trebui să mişte piaţa?”, Capital Market Nr.24 (495) din 26 iunie 2013;
  5. Legea nr. 199-XIV  din  18 noiembrie 1998 „privind piaţa valorilor mobiliare”;
  6. Legea nr.170 din 11 iunie 2012 „privind piaţa de capital”
  7. Hotărârea nr. 62/14 din 26.12.2008 a Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare “cu privire la aprobarea Regulilor Bursei de Valori a Moldovei“, http://cnpf.md;
  8. Regulamentului nr, 53/12  din  10.2008 “privind modul de acordare şi retragere a licenţelor pentru activitatea profesionistă pe piaţa valorilor mobiliare”;
  9. Regulamentului nr. 56/11 din 14 noiembrie 2014 „privind licenţierea şi autorizaţia pe piaţa de capital”;
  10. Buletinul informativ „Bursa de Valori a Moldovei” (1995-2014), http://moldse.md;
  11. Clasamentul capitalizării bursiere a Agenţia de Rating şi Estimare „Estimator-VM” S.A. conform situatiei din 31.07.2013, http://www.evm.md;
  12. Lista participanţilor profesionişti la piaţa valorilor mobiliare din 19 noiembrie 2014, CNPF, http://cnpf.md/md/part/;
  13. Lista persoanelor licenţiate şi autorizate din 14 aprilie 2014 conform Legii nr. 171 din 11.07.2012 „Privind piaţa de capital”, CNPF, http://cnpf.md/md/part/;

 

Finanţarea nebancară a întreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul business angels şi a capitalului de risc

Orice companie, de la start-up până la recunoaşterea naţională sau internaţională, are nevoie de resurse financiare. Până a ajunge ca o companie să obţină profit pentru a asigura toate necesităţile financiare, cum ar fi: plata resurselor umane, materiei prime, utilajelor de producere, aceasta atrage resurse financiare. Necesitatea de a obţine noi experienţe şi de a identifica toate sursele posibile de atragere a finanţelor necesare la fiecare etapă a ciclului de viaţă a unei companii este vitală pentru activitatea ei. Articolul va evidenţia sursele de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii, utilizate în practica internaţională, care le permit trecerea de la etapa de start-up la cea de extensie şi respectiv creştere.

În secolul XXI companiile în etapele lor de dezvoltare într-o societate globalizată au tot mai multe surse de finanţare a activităţii. Resursele financiare se pot găsi pe pieţele financiare locale sau internaţionale. Aceste pieţe financiare joc un rol important în atingerea şi menţinerea echilibrului economic naţional prin alocarea eficientă a economiilor sub formă de investiţii private şi publice, interne sau externe, asigurând transferul lor de la investitori la companii, în urma unei cereri şi oferte create.

Multitudinea de surse de finanţare a companiilor depinde într-o oarecare măsură de conceptul de dezvoltare a pieţei financiare. În practica internaţională avem două modele de consolidare a economiei şi dezvoltare a pieţei financiare, cum ar fi modelul german, care este specific şi pentru Republica Moldova, unde instrumentele financiare ale pieţei bancare sunt poziţionate în primul plan, deţinând o supremaţie în procesul de finanţare a companiilor şi modelul anglo-saxon care acordă frâu liber instrumentelor pieţei de capital, care la rândul său, sunt mult mai diversificate şi la costuri mai mici decât cele ale pieţei bancare.

Resursele financiare pentru finanţarea activităţii unei companii pot fi de două tipuri: resurse interne care provin din aportul fondatorului la capital social din economiile proprii sau a familiei şi din profitul companiei reînvestit, şi cele externe care pot intra ca capital social sau capital împrumutat.

În practica internaţională, întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) pot atrage finanţe de la mai multe surse de finanţare, la fiecare etapă a ciclului de viaţă, nivel de experienţă şi necesitate. Printre cele mai importante pot fi enumerate:

  • Business angels;
  • Capital de risc (venture capital);
  • Prieteni şi familie;
  • Economiile personale;
  • Împrumuturi;
  • Leasing;
  • Credite bancare şi nebancare;
  • Factoring;
  • Franchising;
  • Finanţare de la furnizori;
  • Finanţare de la consumatori;
  • Emisiuni de acţiuni;
  • Emisiuni de obligaţiuni.

Chiar dacă piaţa bancară pune la dispoziţia întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) o paletă largă de instrumente financiare sub formă de capital împrumutat cum ar fi: credite clasice, credite overnight, linii de credit, factoring, leasing etc, oricum piaţa de capital, sau conform abordării teoretice din Republica Moldova, piaţa financiară nebancară, oferă condiţii mai avantajoase solicitanţilor de resurse, scurtând drumul între economiile disponibile şi finanţarea efectivă şi totodată, sunt mai flexibile şi presupun un cost redus. IMM-urile care au nevoie de resurse pentru finanţarea unor proiecte pe termen lung, în practica internaţională emit acţiuni purtătoare de dividende sau obligaţiuni purtătoare de dobânzi fixe sau îşi majorează cota de participare în capitalul propriu cu aportul noilor investitori.

O problemă stringentă a IMM-rilor în atragerea resurselor financiare este faptul că ele nu planifică din timp, la fiecare etapă a ciclului de viaţă ce surse de finanţare vor folosi pentru a garanta o dezvoltare continuă dar şi pentru a obţine experienţe noi. Invoc această problemă din motiv că, fiecare sursă de finanţare sau investitor, pe lângă acordarea de resurse de financiare, mai acordă şi o experienţă necesară fondatorilor, managerilor şi angajaţilor, care este benefică activităţii IMM-rilor, pregătindule spre o altă sursă de finanţare şi altă etapă de dezvoltare.

Etapele ciclului de viaţă al unei companii din punct de vedere al atragerii resurselor financiare, pot fi determinate ca:

  • Start-up;
  • Extensie;
  • Creştere (după listare la bursă);
  • Încetinirea creşterii şi maturităţii;
  • Recesiune.

Etapele ciclului de viaţă a companiilor

Fiecare etapă din ciclul de viaţă al unei companii are propriile sale criterii de finanţare. Etapa de start-up este primul pas pentru companie în iniţierea afacerii, care în practica internaţională este considerată perioada de la un an la trei ani. Este o perioadă în care antreprenorul nu are nici o experienţă de afacere, iar compania nu este cunoscută pe piaţă.

Antreprenorul începe cu punerea în aplicare a ideii de afacere prin iniţierea cercetărilor pentru implementarea ei în practică. Se elaborează planul de afacere, se studiază piaţa, se dezvoltă conceptul noilor produse care pot fi acordate pieţei. La acest nivel compania nu generează profit, iar pe masa antreprenorului se află cifra – potenţialul profit care poate fi generat dacă va putea implementa şi dezvolta ideea de afacere.

Urmează angajarea muncitorilor, arendarea încăperilor, cumpărarea tehnicii necesare pentru producere şi începerea vânzărilor. Sursele de finanţare tradiţionale la aceste nivele pentru antreprenor sunt economiile proprii, banii împrumutaţi de la rude, creditele luate în calitate de persoană fizică de la instituţii financiare, granturile acordate de stat sau de instituţii internaţionale pentru susţinerea antreprenoriatului şi în cazuri destul de rare, creditele bancare asigurate cu active viitoare sau garanţii financiare acordate de stat, precum şi acordate de instituţii internaţionale.

În perioada de start-up IMM-urile utilizează o metodă netradiţională de atragere a resurselor financiare, numită în practica internaţională bootstrapping-ul, care presupune un rând de măsuri pentru minimizarea necesităţilor financiare. Utilizând această metodă, compania primeşte finanţare de la fondator prin economiile sale şi creditele preluate de el, prin gajarea bunurilor proprii şi de la consumatori, prin plăţi în avans a produselor vândute. Iar în scopul gestionării acestor resurse financiare cât mai raţional, antreprenorul procură tehnică de mâna a doua, în loc de una nouă, sau în leasing, în loc din resurse proprii sau credit, precum şi, utilizează posibilitatea de amânare a plăţilor către furnizori. Totodată alege posibilitatea de a lucra de acasă sau într-un oficiu la periferie, în loc de unul poziţionat mai strategic, iar în calitate de angajaţi contractează rude, acordându-le un salariu mai mic decât cel de pe piaţă.

Această metodă este utilizată de IMM-uri şi în Republica Moldova, dar nu este recunoscută la nivel teoretic. Este o metodă foarte bună de început, deoarece acordă antreprenorului primele resurse financiare şi experienţă de activitate şi relaţii cu finanţatori, furnizori şi consumatori, dar este o metodă care se epuizează repede. Bootstrapping-ul ajută compania să se lanseze pe piaţă, dar nu-i acordă oportunitatea de a fi concurenţială, neacordând antreprenorului posibilitatea financiară de a majora volumul şi calitatea produselor şi de a accede pe noi pieţe de desfaceri.

Anume la acest nivel încep dificultăţile financiare ale IMM-urilor şi multe din ele falimentează, deoarece puţine încep să genereze profit care ar putea asigura activitatea. IMM-urile încearcă să atragă noi resurse financiare prin credite bancare, credite nebancare sau împrumuturi de la organizaţii financiare nebancare, dar din cauza că activele care pot să le gajeze sunt limitate, iar gradul de îndatorare creşte, cât şi costurile pentru capitalul împrumutat, în final aceste resurse duc la înrăutăţirea situaţiei financiare a companiei.

În practica internaţională, statistic s-a dovedit că, ajungând la ultima etapă a bootstrapping-ului, necesitatea financiară a companiilor se ridică la 200 mii – 500 mii de dolari americani.

Dar, în această perioadă, trecerea de la etapa de start-up la cea de extensie se poate face datorită investiţiilor directe. Cele mai răspândite surse de finanţare în practica internaţională prin intermediul investiţiilor directe sunt business angels şi capitalul de risc. Acest grup de investitori au acelaşi scop, să investească sub formă de  capital social în start-up-uri pentru a obţine profit în urma dezvoltării companiei şi vânzării ei către alţi investitori strategici după o perioadă determinată de timp. Aceşti investitori se diferenţiază prin faptul că, business angels sunt caracterizaţi ca unul sau mai multe persoane fizice, care investesc bani proprii la un nivel mai devreme a etapei de start-up, în mărimi standarde de 25 mii – 250 mii de dolari, dar în cazuri rare investiţia poate ajunge şi la 1 mln. de dolari, iar fondurile de capital de risc sunt persoane juridice care investesc bani împrumutaţi în jur de câteva milioane de dolari. Conform statisticii, business angels finanţează de 30-40 ori mai multe start-up-ri decât fondurile de capital de risc.

Faptul că, în perioada bootstrapping-ului, IMM-urile nu au o strategie pe termen de lung de atragere a investiţiilor, creează o situaţie în care, pentru business angels necesitatea de finanţare pentru antreprenor este prea mare, iar pentru Venture capital, prea mică.

Este important faptul că, aceşti investitori asigură cu succes trecerea IMM-urilor de la etapa de start-up la cea de extensie, îndreptând-o spre cea de creştere, ce înseamnă listarea la burse de valori unde accesul la finanţare este garantat de multitudinea de instrumente financiare acordate de investitorii instituţionali, printre care ar fi şi acele tradiţionale, emisiuni de acţiuni şi obligaţiuni.

De obicei, business angels apar în perioada bootstrapping-ului timpuriu, când companiile deja au utilizat toate resursele financiare de care au dispus şi nu sunt gata pentru a atragere capital de la fonduri de capital de risc.

Investitorii de tip business angels au existat în toate timpurile, dar cu adevărat au fost recunoscuţi pe piaţa de capital la începutul anilor `90. Creştea veniturilor populaţiei în ţările occidentale au îndreptat persoanele cu economii mari să caute alte plasamente financiare decât cele tradiţionale, cum ar fi acţiuni sau obligaţiuni. În Statele Unite ale Americii (SUA), statutul de business angel îl primesc acele persoane care au disponibili 1 mln. de dolari şi venituri anuale de 200 mii de dolari. Această condiţie este impusă din motiv că se consideră că investiţiile efectuate de această categorie de investitori în start-up-uri sunt riscante, din această cauză ei trebuie să fie asiguraţi sau altfel spus, destul de bogaţi.

Business angels pot fi atât investitori pasivi cât şi activi. Dacă cei pasivi nu participă la activitatea start-up-ului, atunci cei activi intervin, acordând consultanţă profesională necesară şi în unele cazuri pot fi membri ai organelor de conducere, luând decizii operaţionale pentru companii. În SUA, fiecare al doilea business angel a avut sau a deschis cel puţin două afaceri personale prospere; aceştia vin din sectoarele IT sau a serviciilor financiare, din acest motiv se consideră persoane cu o vastă cunoştinţă în domeniul gestionării unei afaceri.

În abordarea teoretică, business angels se divizează în câteva categorii:

  • Întreprinzători – această categorie investeşte în volume mai mari, în companii mai riscante în comparaţie cu alţi business angels. Sunt oameni de afaceri de succes, care pot investi până la 500 mii de dolari şi sunt prezenţi în organele de conducere ale companiei;
  • Iubitori – pentru această categorie investiţia este doar un hobby. În mare parte ei nu intervin în activitatea companiei, jucând un rol de investitor pasiv. Investiţia lor se ridică până la 10 mii de dolari;
  • Specialişti – sunt acei business angels care vin din domenii profesional cum ar fi medicină, contabilitate, industrie uşoară etc, şi investesc tot în aceleaşi domenii. Ei pot să nu facă parte din organele de conducere a companiei, dar mereu acordă asistenţă profesională antreprenorului. Investiţia efectuată de această categorie trece de 25 mii de dolari şi poate ajunge la sute de mii de dolari;
  • Altruişti – categorie de investitori care pe lângă faptul că investesc, doresc mult să aducă un bine companiei şi societăţii;
  • Membri ai sindicatelor – această categorie de business angels investesc colectiv. Ei aleg această cale deoarece sunt investitori cu mai puţină experienţă şi prin această metodă încearcă să repartizeze riscul şi să obţină mai multă experienţă, dar şi să investească în proiecte mai mari de 500 mii de dolari;

Este important de remarcat că, această categorie de investitori investesc în idei de afacere, ei dezvoltă compania, dar nu o pot duce mai departe de etapa de extensie a companiei. În tendinţa de dezvoltare continuă până la recunoaşterea pe piaţă în calitate de concurent serios, companiile trebuie să fie orientate spre atragerea noilor resurse financiare. Din acest motiv, în practica internaţională, după business angels neapărat trebuie să urmeze capitalul de risc.

Capitalul de risc poate fi determinat ca capital îndreptat ca investiţie directă pe termen lung, în companii riscante, la trecerea în etapa de extensie. Aceste investiţii stimulează proiectele inovaţionale, know-how şi noi forme de afaceri. Investiţiile sunt efectuate de fonduri de capital de risc, consideraţi participanţi profesionişti pe piaţa de capital, care gestionează banii oamenilor înstăriţi şi a companiilor mari. Volumul investiţilor variază între 5 mln. – 20 mln. de dolari, iar investiţiile mai mici nu sunt luate în consideraţie din cauza costurilor administrative mari pe care le suportă fondurile de capital de risc. Pentru acest tip de capital nu sunt pregătite toate companiile, din simplu motiv că nu toate au avut o experienţă de business angels. În SUA, 90 % din cererile de investiţie din partea companiilor sunt refuzate de către fonduri.

Fondurile de capital de risc devin un suport important pentru antreprenori ajutându-le să găsească parteneri, furnizori şi clienţi strategici, dar şi manageri şi specialişti profesionişti. Principala investiţie a unui fond de capital de risc se face, nu în utilaje sau produse, ci în oamenii care promovează proiectul, în managementul companiei. Un studiu statistic arată că 67% dintre investitori consideră ca factor prioritar, că echipa de conducere trebuie să fie capabilă să desfăşoare un efort susţinut; tot 67% din investitori au apreciat drept prioritară cunoaşterea pieţei de către echipa de conducere; 31% din investitori consideră că pe primul loc se situează calităţile de lider ale întreprinzătorului şi în mod oarecum surprinzător, doar 28% consideră drept principal factor de succes câştigurile din investiţie.

În Uniunea Europeană capitalul de risc este reglementat doar la nivel comunitar prin Regulamentul nr. 345/2013 din 17 aprilie 2013, privind fondurile europene de capital de risc. În alte state, ca Federaţia Rusă, Bielorusia, Georgia, această activitate este reglementată în cadrul altor legi, iar în Armenia există lege separată a capitalului de risc. Este important de menţionat că în Uniunea Europeană există 26 fonduri de capital de risc, jumătate din ele fiind înregistrare în Marea Britanie.

În Republica Moldova nu există niciun cadru legal pentru business angels şi capitalul de risc. Necesitatea de a crea un cadru legal a fost prezentată printr-un concept de lege privind capitalul de risc grupului de lucru întruniţi la Ministerului Economiei în luna iulie 2015.

La fundamentul acestuia se află:

  • Strategia de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2015-2017;
  • Planul naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană;
  • Strategia inovaţională a Republicii Moldova pentru perioada 2013-2020 “Inovaţii pentru competitivitate”.

Autorii proiectului au determinat că scopul principal al viitoare legi constă în stimularea întreprinderilor, în special a IMM-urilor inovaţionale cu potenţial de creştere prin deschiderea accesului la fondurile de capital de risc. În acest context, capitalul de risc este văzut ca o sursă eficientă de finanţare a activităţii de inovare şi transfer tehnologic, iar IMM-urile sunt principalii beneficiari ai acestei forme de investiţii.

Principalele componente ale proiectului de lege presupun reglementări cu privire la activitatea fondurilor de capital de risc, condiţiile de creare, autorizare şi funcţionare a acestor fonduri, de supraveghere a activităţii acestora, cerinţe privind portofoliul de investiţii, tehnicile de investiţii şi întreprinderile eligibile pe care le poate viza un fond de capital de risc.

În cazul în care, va fi creat cu succes cadrul legal, atunci investitorii profesionişti autohtoni cum ar fi băncile, companiile de asigurări, fondurile de pensie etc., vor putea investi resurse financiare de peste 100 mii euro sub formă de capital de risc prin fonduri de capital de risc în acţiunile sau cotele de participare ale IMM-urilor. Totodată se va crea condiţii pentru intrare pe piaţa de capital a fondurilor de capital de risc străine.

Atragerea investiţiilor străine în Republica Moldova trebuie să fie în continuare o acţiune strategică pentru stat. Importanţa identificării noilor surse de finanţare, în cazul dat business angels şi capitalul de risc, şi crearea unui cadru legal pentru a le aduce în ţară, pot îmbunătăţi considerabil accesul la finanţare a IMM-urilor, acordând noi instrumente financiare şi noi oportunităţi pentru dezvoltarea proiectelor inovaţionale, majorarea volumului exportului, micşorarea nivelului şomajului, îmbunătăţirea calităţii vieţii etc.

Pentru a realiza acest obiectiv este necesar de a dezvolta abilităţile antreprenorilor autohtoni  în scopul creării strategiilor pe termen lung de atragere a finanţării la fiecare etapă de viaţă a companiilor. Pe lângă aceasta, este necesar de a acorda asistenţă profesionistă IMM-urilor pentru implementarea cu succes a metodei bootstrapping, care este foarte necesară la etapa de start-up.

Totodată, procesul de creare a cadrului legal în Republica Moldova pentru activitatea fondurilor de capital de risc trebuie să continue într-un timp cât mai restrâns. O atenţie majoră trebuie atrasă şi creării cadrului legal pentru activitatea business angels, deoarece aceşti investitori sunt puntea de trecere de la etapa start-up – bootstrapping la cea de extensie – capital de risc, asigurând trecerea la etapa de creştere – investitori instituţionali.

La nivel de strategie naţională de dezvoltarea a întreprinderilor mici şi mijlocii trebuie identificat şi prezentat şirul teoretico-practic de atragere a resurselor financiare la fiecare etapă a ciclului de viaţă a unei companii.

şirul teoretico-practic de atragere a investitiilor

Autor: Dionisie Comerzan
Bibliografie:
  1. A. Bejamin and J. Margulis, The Angel Investor,s Handbook: How to Profit from Early-Stage Investing, Princeton: Bloomberg Press, 2001;
  2. Conceptul pentru discuţii „Legea privind capitalul de risc”, Ministerul Economie, 27 iulie 2015;
  3. Community development venture capital alliance, http://cdvca.org/;
  4. V. Bodo, G. Gradinaru, În conditiile actuale sunt fondurile de capital o afacere, Bucureşti, Economistul nr. 539/16.02.2000
  5. Gradinaru, Capitalul de risc si firmele românesti, Catedra Analiza Statistica si Evaluare, A.S.E. Bucuresti, Revista Informatica Economica, nr. 4 (20)/2001
  6. Kotler, H.Kartajaya, Atracting investors, A marketing approach to finding funds for your business, John Wilez & Sons , Inc, 2004;
  7. Nance-Nash, Brevity, Bullets and No B.S., Forbes, 18 februarie 1999;

În două cuvinte despre valori mobiliare de stat

In ultimul timp foarte multi prieteni ma intreaba despre valori mobiliare de stat (VMS). Ma bucur ca orientarea lor este corecta si vin cu intrebari bune.

Pai doresc sa va spun ca, la moment, investitiile in VMS sunt cele mai bune. Rate mari si o siguranta mai buna decat la depozitele bancare. Pe langa faptul ca castigi, mai ajuti si statul sa iasa din criza creata.

Mai mult nu scriu nimic, doar va indic niste link-uri utile:

  1. Ghidul investitorului in valori mobiliare de stat;
  2. Rezultatele licitaţiilor de vanzare a valorilor mobiliare de stat;
  3. Articole despre valori mobiliare de stat;
  4. Banca pe care o recomand pentru tranzacţii cu valori mobiliare de stat.

Mult succes!

Se fura miliarde la Chisinau, se fura si la Kiev

Recent, Forbes.ua a publicat un articol despre cinci scheme utilizate in Ucraina pentru delapidarea banilor din bancile care au intrat in insolvabilitate.

Articolul dat mi-a atras interesul din simplu motiv ca, Ucraina nu e atat de departe de Moldova, chiar in coasta sau noi in coasta, nu mai conteaza, principalul este ca, ai nostri baieti si ai lor sunt foarte buni la implementarea inovatiilor financiare. Sa nu uitam ca avem proaspat, tare proaspat si noi trei banci in proces de lichidare din 16 octombrie.

Cine de la cine a luat schemele nimeni nu va sti.

Forbes sustine ca s-au furat 50 miliarde de hrivne din sistemul bancar, de la deponenti si bugetul de stat.

Hai sa vedem cum:

Schema nr. 1 – retragerea banilor prin plasarea lor pe conturi corespondente in bancile straine

Bancile din Ucraina sunt obligate de Banca Nationala a Ucrainei sa tina valuta (euro si dolar) in conturile din tarile de categoria I. In asa mod, bancile din Ucraina tin banii in conturile corespondente din Uniunea Europeana. Problema nu este ca tin banii acolo, dar in aceea ca bancile straine si anume din Austria, Luxemburg si Liechistein, decontau banii din conturile corespondente ale bancilor ucrainene sub diferite motive, in asa mod, au fost scoase $746,5 milioane dolari si 52,9 milioane euro.

Schema nr. 2 – instrainarea activelor bancilor la preturi reduse

Prin aceasta schema, au fost delapidate peste 4,89 miliarde de hrivne. Activele bancilor au fost evaluate de companii de evaluare intentionat la preturi mici. De exemplu, o banca din Ucraina a vandut 41 automobile cu 429 mii hrivne sau 10 mii hrivne (8,5 mii lei) pentru un automobil.

Schema nr. 3 – scoaterea proprietatilor din gaj

Aici e vorba de pierderi de 12,58 miliarde hrivne. Debitorii isi scoateau bunurile gajate pentru creditele pe care nu le intorceau si in asa mod, pentru banci acestea deveneau credite fara acoperiri si treceau la pierderi.

Schema nr.4 – cesiunea creantelor asupra creditelor

Cred ca mult aici nu trebuie sa scriu, este cam acelasi lucru pe care l-a facut o banca de la noi cu miliardul secolului. Se acorda credite, iar dreptul la aceste credite se transmite unei persoane terte. Ucraina a avut de pierdut prin aceasta schema 12,43 miliarde de hrivne.

Schema nr.5 – neutilizarea creditelor dupa distinatie

O schema clasica, pe care cred ca toata lumea o cunoaste. Ceri credit pentru reparatie dar mergi la mare si te odihnesti. Cam 5,58 miliarde de hrivne pierdere pentru Ucraina.

In Ucraina ca si in Moldova, vina se da pe Banca Centrala. La fel, nimeni nu cunoaste cum sa intoarca banii inapoi.

Cand analizez putin, inteleg ca schemele utilizate in Ucraina, au fost si sunt utilizate si in Moldova.

Asa ca dragi prieteni, se fura miliarde la Chisinau, se fura miliarde si la Kiev.